Pentru disciplina:
METODE NUMERICE DE CALCUL LA TURBOMASINI
FACULTATEA MECANICA
DOMENIUL / SPECIALIZAREA : INGINERIE
MECANICA / MASINI SI SISTEME HIDRAULICE SI PNEUMATICE
Anul de studii: IV
Semestrul: 1
|
Titularul cursului: Prof.dr.ing.
Romeo SUSAN-RESIGA |
|||||
|
Colaboratori: Asist.drd.ing.
Adrian STUPARU |
|||||
Număr
de ore / săptămână / Verificarea / Credite
|
|||||
Curs
|
Seminar
|
Laborator
|
Proiect
|
Examinare
|
Credite
|
|
1 |
- |
2 |
1 |
Colocviu |
4 |
Cursul prezinta notiunile
fundamentale pentru solutionarea numerica a curgerii fluidelor incompresibile
in paletajele fixe si rotitoare ale turbomasinilor. Sunt abordate probleme de
geometrie computationala pentru descrierea si discretizarea domeniului de
analiza, precum si definirea completa a problemei. O atentie deosebita este
acordata analizei si interpretarii solutiei numerice pentru campul de viteza si
presiune, cu determinarea performantelor energetice si cavitationale.
Ecuatiile care guverneaza curgerea lichidelor in turbomasini: Scurta recapitulare a ecuatiei de continuitate si a ecuatiei de miscare, pentru miscarea absoluta si relativa in paletaje fixe, respectiv rotitoare..
Descrierea si discretizarea domeniului de analiza: Elemente de geometrie computationala pentru descrierea domeniilor 2D si 3D. Discretizarea muchiilor, fetelor si volumelor. Evaluarea calitatii retelei de discretizare.
Definirea modelului de curgere: Alegerea caracterului stationar sau nestationar al curgerii, definirea modelului de curgere vascoasa laminara sau turbulenta. Precizarea proprietatilor fizice ale fluidului.
Definirea conditiilor pe frontiera pentru viteza si presiune: Definirea conditiilor la perete, conditii pentru viteza la frontiera de intrare, conditii pentru presiune la frontiera de iesire.
Solutionarea numerica a campului hidrodinamic:Alegerea parametrilor specifici solverului numeric. Dificultati asociate solutionarii problemelor neliniare specifice curgerii fluidelor.
Analiza campului de viteza si presiune: Determinarea campului de presiune pe palete, evaluarea fortelor si momentelor, calculul pierderilor hidrodinamice, determinarea randamentului, evaluarea comportarii la cavitatie.
C. SUBIECTELE APLICAŢIILOR (laborator, seminar, proiect)
Utilizarea programului expert GAMBIT pentru pre-procesare: Definirea si construirea domeniului de analiza, discretizarea domeniului de analiza. Analiza calitatii retelei de discretizare. Definirea segmentelor de frontiera si a tipului de conditii la limita. Exportul retelei de discretizare.
Definirea problemei de analiza numerica in programul expert FLUENT: Definirea modelului de curgere, a proprietatilor fluidului, si impunerea conditiilor pe frontiera. Solutionarea campului hidrodinamic.
Post-procesarea datelor numerice pentru campul hidrodinamic: Analiza campului de viteza si presiune, determinarea fortelor si momentelor pe palete, evaluarea randamentului hidraulic, evaluarea comportarii cavitationale.
Proiect: Solutionarea numerica si analiza curgerii in canalul interpaletar al unei turbomasini hidraulice (turbina sau pompa). Intocmirea unui raport tehnic.
D. BIBLIOGRAFIE Se indică maximum trei titluri bibliografice de referinţă
1.
R. Susan-Resiga, Complemente de Mecanica Fluidelor şi
Tehnici de Soluţionare Numerică; Editura Orizonturi Universitare;
Timişoara, 1999.
2.
R. Susan-Resiga, Mecanica Fluidelor Numerică; Editura
Orizonturi Universitare; Timişoara, 2003.
3.
FLUENT and GAMBIT User Guide.
Examinarea este sub forma de colocviu oral. Este discutat raportul tehnic al proiectului de solutionare a curgerii intr-o geometrie data, cu intrebari privitoare la procedura de calcul numeric al campului hidrodinamic si interpretarea rezultatelor obtinute din punct de vedere ingineresc.
Ecole Politechnique Federale de Lausanne, Elvetia
University of Stuttgart, Germania
Lulea University, Suedia
Data: 01.08.2008
DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE
DISCIPLINĂ
Prof.dr.ing.
Ilare BORDEASU Prof.dr.ing.
Romeo SUSAN-RESIGA
_______________________________________________________________________________
Pentru disciplina:
SIMULAREA NUMERICA A CURGERII IN MASINI SI ECHIPAMENTE HIDRAULICE
FACULTATEA MECANICA
DOMENIUL / SPECIALIZAREA : INGINERIE
MECANICA / MASINI SI SISTEME HIDRAULICE SI PNEUMATICE
Anul de studii: IV
Semestrul: 1
|
Titularul cursului: Prof.dr.ing.
Romeo SUSAN-RESIGA |
|||||
|
Colaboratori: Asist.drd.ing.
Adrian STUPARU |
|||||
Număr
de ore / săptămână / Verificarea / Credite
|
|||||
Curs
|
Seminar
|
Laborator
|
Proiect
|
Examinare
|
Credite
|
|
1 |
- |
2 |
1 |
Colocviu |
4 |
Cursul prezinta notiunile
fundamentale pentru solutionarea numerica a curgerii fluidelor incompresibile
in masini si echipamente hidraulice. Sunt abordate probleme de geometrie
computationala pentru descrierea si discretizarea domeniului de analiza, precum
si definirea completa a problemei. O atentie deosebita este acordata analizei
si interpretarii solutiei numerice pentru campul de viteza si presiune, cu
determinarea marimilor specifice de interes ingineresc.
Ecuatiile care guverneaza curgerea lichidelor: Scurta recapitulare a ecuatiei de continuitate si a ecuatiei de miscare, precum si a conditiilor pe frontiera care definesc complet problema de curgere. Dificultati asociate solutionarii numerice a curgerii fluidelor. Modele simplificate si clase de probleme la care pot fi aplicate.
Descrierea si discretizarea domeniului de analiza: Elemente de geometrie computationala pentru descrierea domeniilor 2D si 3D. Discretizarea muchiilor, fetelor si volumelor. Evaluarea calitatii retelei de discretizare.
Definirea modelului de curgere: Alegerea caracterului stationar sau nestationar al curgerii, definirea modelului de curgere vascoasa laminara sau turbulenta. Precizarea proprietatilor fizice ale fluidului.
Definirea conditiilor pe frontiera pentru viteza si presiune: Definirea conditiilor la perete, conditii pentru viteza la frontiera de intrare, conditii pentru presiune la frontiera de iesire.
Solutionarea numerica a campului hidrodinamic:Alegerea parametrilor specifici solverului numeric. Dificultati asociate solutionarii problemelor neliniare specifice curgerii fluidelor.
Analiza campului de viteza si presiune:Linii de curent, distributia modulului vitezei si al vorticitatii, distributia campului de presiune, identificarea zonelor de recirculare. Calculul marimilor integrale de interes ingineresc (e.g. calculul pierderilor hidraulice, calculul fortelor hidrodinamice pe portiuni ale frontierei).
C. SUBIECTELE APLICAŢIILOR (laborator, seminar, proiect)
Utilizarea programului expert GAMBIT pentru pre-procesare: Definirea si construirea domeniului de analiza, discretizarea domeniului de analiza. Analiza calitatii retelei de discretizare. Definirea segmentelor de frontiera si a tipului de conditii la limita. Exportul retelei de discretizare.
Definirea problemei de analiza numerica in programul expert FLUENT: Definirea modelului de curgere, a proprietatilor fluidului, si impunerea conditiilor pe frontiera. Solutionarea campului hidrodinamic.
Post-procesarea datelor numerice pentru campul hidrodinamic: Analiza campului de viteza (linii de curent, identificarea zonelor de recirculare, determinarea zonelor de accelerare si decelerare brusca a fluidului), analiza campului de presiune (determinarea zonelor de presiune minima si evaluarea riscului la cavitatie).
Proiect: Solutionarea numerica si analiza curgerii intr-o geometrie precizata. Intocmirea unui raport tehnic.
D. BIBLIOGRAFIE Se indică maximum trei titluri bibliografice de referinţă
4.
R. Susan-Resiga, Complemente de Mecanica Fluidelor şi
Tehnici de Soluţionare Numerică; Editura Orizonturi Universitare;
Timişoara, 1999.
5.
R. Susan-Resiga, Mecanica Fluidelor Numerică; Editura
Orizonturi Universitare; Timişoara, 2003.
6.
FLUENT and GAMBIT User Guide.
Examinarea este sub forma de colocviu oral. Este discutat raportul tehnic al proiectului de solutionare a curgerii intr-o geometrie data, cu intrebari privitoare la procedura de calcul numeric al campului hidrodinamic si interpretarea rezultatelor obtinute din punct de vedere ingineresc.
Ecole Politechnique Federale de Lausanne, Elvetia
University of Stuttgart, Germania
Lulea University, Suedia
Data: 01.08.2008
DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE
DISCIPLINĂ
Prof.dr.ing.
Ilare BORDEASU Prof.dr.ing.
Romeo SUSAN-RESIGA
__________________________________________________________________________
UNIVERSITATEA POLITEHNICA din TIMISOARA
FACULTATEA DE MECANICA
SYLABUS
PENTRU DISCIPLINA
“CENTRALE HIDROELECTRICE”
FACULTATEA DE
MECANICA
DOMENIUL /
SPECIALIZARE – iNGINERIE MECANICA / MASINI SI SISTEME HIDRAULICE SI PNEUMATICE
Anul de studii: IV
Semestrul: 1
|
Titularul cursului: Prof.dr.ing. Alexandru
BAYA |
|||||
|
Colaboratori: S.L.dr.ing. Adrian BEJ, as.
Dr.ing. Ioan PĂDUREAN |
|||||
|
Numar de ore /saptamana/ Verificare?
credite |
|||||
|
Curs |
Seminar |
Laborator |
Proiect |
Examinare |
Credite |
|
2,5 |
0 |
1,5 |
0 |
E |
5 |
A. Obiectivele cursului
Disciplia are rolul de a creea studenţilor
competenţe privind construcţia şi funcţionarea
hidrocentralelor şi politici de exploatare a stocurilor de apă
aferente CHE. Se tratează echipamnetele specifice CHE, se fac calcule de
dimensionare generale şi se
dezvoltă metodologii bazate pe date expirate sau în timp real de
exploatare a volumelor de apă existente în
amenăjările hidroenergetice. Disciplina contribuie cu cca 10% la creearea
competenţelor specializării.
B. SUBIECTELE CURSULUI
Principiile generării şi
utilizării energiei hidraulice. Caracteristicile
energiei hidraulice. Energia şi puterea căderilor de apă. Scheme
de realizare a amenajărilor hidroenergetice. Căderea şi lacul de
acumulare.
Calcule hidroenergetice. Calculul puterii şi energiei CHE pe firul apei
în lipsa compensării. Tipuri de compensare. Compensări pe termen
scurt: zilnică şi saptamânală. Compensări pe termen lung:
anuală, multianuală şi în cascadă. Compensarea dispecer.
Funcţionarea CHE în sistemul energetic.
Acoperirea consumului de energie.
Producătorii de energie ai SEE. Graficul zilnic de sarcini. Puterea
instalată şi energia produsă. Încadrarea centraleor în graficul
zilnic de sarcini. Maximizarea producîei de enrgie.
Elemente de calcul tehnico economic la
centralele hidroelectrice şi staţiile de pompare. Indicatorii tehnico – economici caracteristici CHE.
Calitatea şi valoarea energiei produse. Criterii de eficienţă
economică. Bursa energiei.
Componenţa şi scheme tehnologice
pentru centralele hidroelectrice şi staţiile de pompare. Scheme bloc şi tehnologice. Tipuri constructive
şi componenţa CHE. Echipamentele mecanice şi electrice ale CHE.
Maşinile hidraulice ce echipează
centralele hidroelectrice şi staţiile de pompare. Criterii de alegere a turbinelor şi
maşinilor reversibile care echipează CHE şi CHEAP.
Maşinile electrice care echipează
centralele hidroelectrice şi staţiile de pompare. Soluţii constructive pentru hidrogeneratoare.
Calcule de predimensionare.
Echipamente mecanice auxiliare. Vane, stavile, batardouri şi grătare –
elemente de calcul şi construcţie.
Instalaţiile centralelor. Gospodăria de ulei şi instalaţiile
de apă tehnică şi aer comprimat. Instalaţia de epuisment.
Conducte forţate şi distribuitoare.
Noţiuni privind mentenanţa
centralelor hidroelectrice şi staţiilor de pompare. Deranjamente, incidente şi avarii. Sistem de
întreţinere şi reparaţii ale echipamentelor din CHE şi
CHEAP.
A. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator)
Construcţia şi funcţionarea microhidrocentralei Pelton. Comenzi de şi pornire şi oprire. Funcţionarea în gol a microhidrocentralei Pelton. Determinarea curbelor caracteristice. Analiza globală a pierderilor în hidroagregat. Funcţionarea în sarcină a microhidrocentralei Pelton : ridicarea curbei de garanţie, determinarea momentului de inerţie al hidroagregatului, determinarea turaţiei de ambalare. Conectarea hidroagregatului în paralel cu sistemul electro - energetic naţional.
B. BIBLIOGRAFIE
2. Anton, L., E., Baya, A., : “Maşini şi
echipamente hidromecanice”. Ed. “Orizonturi universitare”, Timişoara 2001.
5. *** IEC
61364:1991 – “Nomenclature for hydroelectric powerplant machinery”.
Evaluarea are loc prin examinare orală, 2 subiecte
pe bilet, unul de calcul şi unul privind problemele constructiv
funcţionale ale CHE şi CHEAP. Activitatea pe parcurs reprezintă
1/3 din nota finală.
Universitatea
Politehnică de Stat din St. Petersburg (St. Petersburg State Polytechnical
University)
Universitatea
Tehnică din Viena (
Universitatea tehnică din Laussane (EPFL)
Universitatea
din Stuttgart. (IHM.)
Universitatea
Tehnică Cehă din Praga (Czech Technical University in Prague)
Data: 07.04.2008
Director / sef departament / catedra TITULARUL DISCIPLINEI
Prof.dr.ing. Ilare
BORDEAŞU Prof.dr.ing.
Alexandru BAYA
_________________________________________________________________________________________
UNIVERSITATEA POLITEHNICA din TIMISOARA
FACULTATEA DE MECANICA
SYLABUS
PENTRU DISCIPLINA
“HIDROENERGETICA ŞI AMENAJĂRI
HIDROENERGETICE”
FACULTATEA DE
MECANICA
DOMENIUL /
SPECIALIZARE – iNGINERIE MECANICA / MASINI SI SISTEME HIDRAULICE SI PNEUMATICE
Anul de studii: IV
Semestrul: 1
|
Titularul cursului: Prof.dr.ing. Alexandru
BAYA |
|||||
|
Colaboratori: S.L.dr.ing. Adrian BEJ, as.
Dr.ing. Ioan PĂDUREAN |
|||||
|
Numar de ore /saptamana/ Verificare?
credite |
|||||
|
Curs |
Seminar |
Laborator |
Proiect |
Examinare |
Credite |
|
2,5 |
0 |
1,5 |
0 |
E |
5 |
B. Obiectivele cursului
Disciplia are rolul de a creea studenţilor
competenţe privind construcţia şi funcţionarea
amenajărilor hidroenergetice şi a hidrocentralelor şi politici
de exploatare a stocurilor de apă aferente CHE. Se tratează tipurile
de amenajări existente în fiuncţiune în lume, cu echipamnetele
specifice aferente. Se dezvoltă
metodologii off-line sau on-line de exploatare a stocurilor de apă din
amenajările hidroenergetice, pentru acoperirea necesarului de energie in sistemele
electroenergetice. Sunt tratate aspecte tehnico – economice privind
amenajările hidroenergetice. Disciplina contribuie cu cca 10% la creearea
competenţelor specializării.
B. SUBIECTELE CURSULUI
Principiile generării şi
utilizării energiei hidraulice. Caracteristicile
energiei hidraulice. Energia şi puterea căderilor de apă. Scheme
de realizare a amenajărilor hidroenergetice. Căderea şi lacul de
acumulare.
Calcule hidroenergetice. Calculul puterii şi energiei CHE pe firul apei
în lipsa compensării. Problemele compensării. Calcule hidroenergetice
off-line: compensarea zilnică, saptamânală, anuală, multianuală şi în
cascadă. Calcule hidroenergetice on-line:
compensarea dispecer.
Acoperirea consumului de energie de
către amenajările hidroenergetice.
Producătorii de energie ai SEE. Graficul zilnic de sarcini. Puterea
instalată şi energia produsă. Încadrarea centralelor în graficul
zilnic de sarcini. Maximizarea producţiei
de energie.
Elemente de calcul tehnico economic pentru
amenajările hidroenergetice.
Indicatorii tehnico – economici caracteristici. Calitatea şi valoarea
energiei produse. Criterii de eficienţă economică. Bursa
energiei.
Componenţa şi scheme tehnologice
pentru CHE şi CHEAP. Scheme bloc şi
tehnologice. Tipuri constructive şi componenţa CHE. Echipamentele
mecanice şi electrice specifice.
Maşinile hidraulice şi electrice
din echiparea centralelor hidroelectrice
Criterii de alegere a
turbinelor şi maşinilor reversibile care echipează CHE şi
CHEAP. Hidrogeneratoare, soluţii constructive şi dimensiuni
principale.
Echipamente mecanice auxiliare. Vane, stavile, batardouri şi grătare –
elemente de calcul şi construcţie.
Instalaţiile centralelor. Gospodăria de ulei şi instalaţiile
de apă tehnică şi aer comprimat. Instalaţia de epuisment.
Conducte forţate şi distribuitoare.
Noţiuni privind mentenanţa
echipamentelor amenajărilor hidroenergetice. Deranjamente, incidente şi avarii. Sistem de
întreţinere şi reparaţii ale echipamentelor din CHE şi
CHEAP.
C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator)
Construcţia şi funcţionarea microhidrocentralei Pelton. Comenzi de şi pornire şi oprire. Funcţionarea în gol a microhidrocentralei Pelton. Determinarea curbelor caracteristice. Analiza globală a pierderilor în hidroagregat. Funcţionarea în sarcină a microhidrocentralei Pelton : ridicarea curbei de garanţie, determinarea momentului de inerţie al hidroagregatului, determinarea turaţiei de ambalare. Conectarea hidroagregatului în paralel cu sistemul electro - energetic naţional.
D. BIBLIOGRAFIE
2. Anton, L., E., Baya, A., : “Maşini şi
echipamente hidromecanice”. Ed. “Orizonturi universitare”, Timişoara 2001.
5. *** IEC
61364:1991 – “Nomenclature for hydroelectric power plant machinery”.
Evaluarea are loc prin examinare orală, 2 subiecte
pe bilet, unul de calcul şi unul privind problemele constructiv
funcţionale ale echipamentelor amenajărilor hidroenergetice.
Activitatea pe parcurs reprezintă 1/3 din nota finală.
Universitatea
Politehnică de Stat din St. Petersburg (St. Petersburg State Polytechnical
University)
Universitatea
Tehnică din Viena (
Universitatea tehnică din Laussane (EPFL)
Universitatea
din Stuttgart. (IHM.)
Universitatea
Tehnică Cehă din Praga (Czech Technical University in Prague)
Data: 07.04.2008
Director / sef departament / catedra TITULARUL DISCIPLINEI
Prof.dr.ing. Ilare
BORDEAŞU Prof.dr.ing.
Alexandru BAYA
_________________________________________________________________________________________
UNIVERSITATEA
POLITEHNICA din TIMISOARA
SYLABUS
PENTRU
DISCIPLINA
“TURBINE HIDRAULICE şI
TURBOTRANSMISII”
FACULTATEA DE MECANICA
DOMENIUL / SPECIALIZARE – iNGINERIE MECANICA / MASINI SI SISTEME HIDRAULICE
SI PNEUMATICE
Anul de studii: IV
Semestrul: 1
|
Titularul cursului:
Prof. dr. ing. Alexandru BAYA |
|||||
|
Colaboratori:
S.L.dr.ing. Cornel VELESCU. as. drd. Ing. Adrian STUPARU |
|||||
|
Numar de ore
/saptamana/ Verificare? credite |
|||||
|
Curs |
Seminar |
Laborator |
Proiect |
Examinare |
Credite |
|
2,5 |
0 |
1,5 |
1 |
E |
6 |
C.
Obiectivele cursului
Disciplina urmăreşte
introducerea de noţiuni privind principiile de funcţionare,
componenţa şi exploatarea turbinelor hidraulice şi a
turbotransmisiilor. Se oferă noţiuni privind parametri fundamentali
caracteristici, ecuaţii fundamentale, similitudine şi organologie
specifică. Se tratează fenomenele hidrodinamice care apar în
funcţionare, forma rotoarelor, a paletelor acestora şi a aparatelor
de conducere. Etapele de calcul de dimensionare sunt de nivel general.
Disciplina contribuie cu cca 12% la creearea competenţelor
specializării.
B. SUBIECTELE CURSULUI
Noţiuni fundamentale despre turbinele
hidraulice. Definiţii, parametri
funcţionali şi terminologie conform standardelor internaţionale.
Descrierea constructivă şi funcţională a principalelor
tipuri de turbine hidraulice. Dimensiunile pirincipale.
Principii de funcţionare şi
ecuaţii fundamentale. Principiul de
funcţionare al turbinelor hidraulice. Transmiterea puterii. Ecuaţia
fundamentală. Similitudine.
Clasificarea turbinelor hidraulice.
Rotorul turbinelor axiale. Dimensiuni principale ale rotoarelor axiale.
Cinematica curentului amonte şi aval de rotorul axial. Ecuaţia
fundamentală a rotorului axial. Elemente de construcţie şi
funcţionare a paletei rotorului
axial.
Rotorul turbinelor hidraulice Francis. Dimensiunile
principale ale rotorului Francis. Cinematica curentului amonte şi aval de
rotorul Francis. Elemente de construcţie şi funcţionare a paletei rotorului Francis.
Aparatele de conducere ale turbinelor
hidraulice. Camera în spirală
şi statorul: rol funcţional, aspecte constructive, dimensiuni
principale. Aparatul director: rol funcţional, probleme constructive,
dimensiuni principale. Tubul de aspiraţie: rol funcţional, aspecte
constructive, dimensiuni principale.
Cavitaţia la turbinele hidraulice. Coeficienţii de cavitaţie ai turbinei
şi instalaţiei. Curbe caracteristice toretice de cavitaţie. Înălţimea de
aspiraţie
Turbotransmisii. Definiţii, clasificări, principii de
funcţionare, ecuaţii fundamentale, elemente constructive şi
donmenii de utilizare. Lichide de lucru folosite în turbotransmisii.
Turbocuplaje. Principiul de funcţionare, elemente
componente, curbe caracteristice, domenii de utilizare. Rreglarea
funcţionării turbocuplajelor.
Turbotransformatorul. Principiul de funcţionare, elemente componente,
curbe caracteristice, domenii de utilizare. Reglarea funcţionării
turbotransformatoarelor. Turbotransformatoare de construcţie
specială. Turbotransformatorul în circuit deschis.
E. SUBIECTELE APLICATIILOR
(laborator, seminar, proiect)
Laborator:
Determinarea curbelor primare de funcţionare şi a diagramei colinare pentru un model de turbină Francis. Determinarea curbelor primare de funcţionare pentru un model de turbină Pelton. Determinarea curbelor primare de funcţionare pentru un model de turbină axială elicoidală. Determinarea curbelor de funcţionare pentru un turbotransformator tip Lisholm – Smith.
Proiect:
Enunţ: Calculul şi proiectarea traseului hidraulic al unei turbine hidraulice (Francis sau Kaplan). Conţinut: Alegerea soluţiei constructive. Stabilirea formei rotorului. Calculul dimensiunilor principale ale rotorului, numărul paletelor. Cinematica curentului amonte şi aval de rotor. Calculul dimensiunilor principale ale aparatelor de conducere: cameră spirală, aparat director, tub de aspiraţie. Calculul coeficienţilor de cavitaţie şi a înălţimii de aspiraţie. Desen simplificat al soluţiei constructive alese şi calculate.
F. BIBLIOGRAFIE
G. PROCEDURA DE EVALUARE
Proiectul se notează separat, având ca şi criterii corectitudinea execuţiei şi ritmicitatea realizării individuale.
Examenul
se desfăşoară oral cu următoarele probe:
-
Probă eliminatorie privind componenţa turbinelor hidraulice şi a turbotransmisiilor, pe baza unui program de
calculator, 5 întrebări, 5 minute
-
Bilet de examen cu 2 subiecte: un subiect cu caracter general privind
forma şi rolul funcţional al
unor organe ale circuitului hidraulic ale unei turbine hidraulice şi un
subiect de calcul - 15 minute.
Activitatea
de laborator reprezintă 1/3 din nota finală.
H.
COMPATIBILTATE INTERNATIONALA
Universitatea Politehnică de Stat din
Universitatea Tehnică din Viena (Vienna
University of Technology)
Universitatea
tehnică din Laussane (EPFL)
Universitatea din Stuttgart. (IHM.)
Universitatea Tehnică din Darmstadt
(Technische Universität Darmstadt)
Universitatea Tehnică Cehă din
Praga (Czech Technical University in Prague)
Universitatea Tehnică din Munchen
(Technische Universitat Munchen)
Data: 07.04.2008
Director / sef
departament / catedra TITULARUL
DISCIPLINEI
Prof.dr.ing. Ilare BORDEASU Prof.dr.ing.
Alexandru BAYA
_________________________________________________________________________________________
SYLABUS
pentru
disciplina:
TURBINE -MOTOARE HIDRODINAMICE
FACULTATEA MECANICĂ
DOMENIUL:
INGINERIE MECANICĂ/SPECIALIZAREA MASINI SI
SISTEME HIDRAULICE SI PNEUMATICE
Anul de studii: (IV)
Semestrul 1
Titularul cursului: prof.dr.ing. Alexandru Baya
Colaboratori: (Titlul şi numele
asistenţilor)Asist ing. Adrian Stuparu, Asist.ing. Daniel Balint
|
Numar
de ore/saptamana/Verificarea/Credite |
|||||
|
Curs |
Seminar |
Laborator |
Proiect |
Examinare |
Credite |
|
2,5 |
0 |
1,5 |
1 |
E |
6 |
Disciplina urmăreşte introducerea de noţiuni privind
principiile de funcţionare, componenţa şi exploatarea turbinelor
hidraulice şi a altor motoare hidrodimamice. Se
oferă noţiuni privind parametri fundamentali caracteristici,
ecuaţii fundamentale, similitudine şi organologie specifică. Se
tratează fenomenele hidrodinamice care apar în funcţionare, forma
rotoarelor, a paletelor acestora şi a aparatelor de conducere. Etapele de
calcul de dimensionare sunt de nivel general. Disciplina contribuie cu cca 12%
la creearea competenţelor specializării.
C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator,
seminar, proiect)
1. Incercarea
energetica a turbinelor elicoidale
2. Incercarea unei turbine
Pelton.
3.
Eficienta injectorului turbinei
Pelton
4.
Incercarea turbinei Francis
5.
Incercarea turbinei Francis la cadere variabila.
Proiectarea unei pompe-turbine
D. BIBLIOGRAFIE Se
indică maximum trei titluri bibliografice de referinţă
1.
Anton,
I., : “Turbine hidraulice”, Ed. Facla Timişoara
1979.
2.
Anton,
I., : “Cavitaţia vol. I”. Ed Academiei 1984.
3. Anton, I.,
: “Cavitaţia vol. II”. Ed Academiei 1985.
4.
Anton,
L., E., Baya, A., : “Maşini şi echipamente
hidromecanice”. Ed. “Orizonturi universitare”, Timişoara 2001.
5.
Avellan
F., : “Cours de Turbomachines Hydrauliques”. EPFL-IMHEF – Laboratoire de machines
hydrauliques . Lausanne, 2001.
6.
Baya,
A., : “Hidroenergetica”.Ed. “Orizonturi universitare”,
Timişoara 1999.
7. Henry, P.,
: “Turbomachines hydrauliques – choix illustre de realisations marquantes” ,
EPFL-IMHEF – Laboratoire de machines hydrauliques . Lausanne, 1992.
8. Radha, Krishna, H., C., editor: “Hydraulic Design of Hydraulic Machinery”. Avebury,
Alderhot,
Proiectul se notează
separat, având ca şi criterii corectitudinea execuţiei şi
ritmicitatea realizării individuale.
Examenul se desfăşoară oral cu
următoarele probe:
-
Probă eliminatorie privind
componenţa turbinelor hidraulice şi a
turbotransmisiilor, pe baza unui program de calculator, 5 întrebări, 5 minute
-
Bilet de examen cu 2 subiecte: un
subiect cu caracter general privind forma şi rolul funcţional al unor organe ale
circuitului hidraulic ale unei turbine hidraulice şi un subiect de calcul
- 15 minute.
Activitatea de laborator reprezintă 1/3 din nota
finală.
Universitatea
Politehnică de Stat din
Universitatea Tehnică din Viena (Vienna
University of Technology)
Universitatea tehnică din Laussane (EPFL)
Universitatea din Stuttgart. (IHM.)
Universitatea Tehnică din Darmstadt (Technische Universität Darmstadt)
Universitatea Tehnică Cehă din Praga (Czech Technical University in Prague)
Universitatea Tehnică din Munchen (Technische Universitat Munchen)
Data:07.04.2008
DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ,
Prof.dr.ing. Ilare BORDEAŞU Prof.dr.ing.
Alerxandru Baya
Pentru disciplina:
STRAT LIMITA SI TURBULENTA
FACULTATEA Mecanică
DOMENIUL
/ SPECIALIZAREA : – iNGINERIE MECANICA / MASINI SI SISTEME HIDRAULICE SI
PNEUMATICE
Anul de studii: _ IV
Semestrul _ 2 _
|
Titularul cursului: (Titlul si numele) :
Sef.lucr.dr.ing. Adriana Manea |
|||||
|
Colaboratori: Titlul si numele asistentilor):
Prep.ing. Stroita Daniel |
|||||
|
Numar de ore /saptamana/ Verificare? credite |
|||||
|
Curs |
Seminar |
Laborator |
Proiect |
Examinare |
Credite |
|
2 |
0 |
1 |
0,5 |
E |
4 |
D. Obiectivele cursului
Cunostintele teoretice si practice
predate in cadrul disciplinei constituie o introducere in calculul conditiilor
de curgere a fluidului in prezenta `stratului limita laminar sau
turbulent. Sunt prezentate problemele
specifice privind ecuatiile fundamentale ale curgerii in conducte si canale in
prezenta stratului limita laminar sau turbulent, si aplicatii in acest domeniu.
Cap. 1.Conceptul de strat limita. Ipotezele lui Prandtl. Ecuatiile
diferentiale ale stratului limita plan si axial-simetric in cazul miscarilor
laminare si turbulente
Cap. 2.Ecuatiile diferentiale ale stratului limita
in coordonate curbilinii
Cap. 3.Scarile spatiale ale stratului limita: a.) scari longitudinale ; b.)scari
transversale (grosimi de eliminare si de transfer derectiv
Cap. 4.Solutii similare ale stratului limita
laminar
Cap. 5.Solutii in serie ale stratului limita
laminar
Cap. 6.Rcuatiile integrale ale impulsului si
energiei cinetice pentru miscarea laminara si turbulenta in cuprinsul stratului
limitaCap. 7.Solutii aproximative ale stratului limita laminar bazate pe
ecuatia integrala a impulsului. Estimarea punctului de desprindere
Cap. 8. Tranzitia laminar turbulenta in cuprinsul
stratului limita. Calculul punctului de
tranzitie
Cap. 9.Structura stratului limita turbulent. Legea
lui Colesore
Cap. 10.Calculul
stratului limita turbulent.Metoda Head
Cap. 11.Turbulenta
in miscari libere dare si jeturi
Cap. 12.Stratul limita tridimensional
Cap. 13.Procese si dispozitive de control a stratului limita
I.
SUBIECTELE APLICATIILOR
(laborator, seminar, proiect)
1.Marimi caracteristice ale miscarii turbulente in
conducte cilindrice rugoase de sectiune circulara determinarii experimentale
2.Determinarea cu sfera a gradului de turbulenta
din sectiunea de lucru a tunelului aerodinamic.
3.Masurari ale campurilor de viteze si turbulenta
in jetul axial-simetric.
4.Determinarea cu ajutorul sondei statice si
tensiuni tangentiale de forfecare la retele.
5.Masuratori de viteze in stratul limita din vecinatatea unui perete plan.
6.Investigarea experimentala a structurii darei din avalul unor obstacole
izolate.
1. Tunel aerodinamic pentru studiul stratului limita
2. Tunel aerodinamic
in circuit inchis
1. Statiune pentru studiul
curgerii in sistemele sub presiune.
2. Statiune pentru studiul jeturilor
Dotare laborator(sintetic), si statiunile
de laborator specifice disciplinei:
1. Tunel aerodinamic pentru studiul stratului limita
2. Tunel aerodinamic
in circuit inchis
2. Statiune pentru studiul
curgerii in sistemele sub presiune.
3. Statiune pentru studiul jeturilor
Aparatura: Anemometru
cu fir cald;
Sonda Preston, sonde
de directie;
Traductoare de presiune ;
Calculator de proces
pentru achizitia si prelucrarea automata a datelor experimentale.
J.
BIBLIOGRAFIE
1.V.N.Constantinescu - Dinamica fluidelor vascoase
in regim laminar, Ed. Academiei
Republica
Socialista Romania, Bucuresti, 1987;
2.Schlighting M. - Grenzsichteorie,
3.O.Popa - Mecanica fluidelor si masuri
hidraulice, Lit. Institutului Politehnic
Timisoara
1975
4.T.Oroveanu - Mecanica fluidelor vascoase - Ed.
Academiei Bucuresti, 1967
5.A.J.Reynolds - Curgeri turbulente in tehnica ,
Ed. Tehnica, Bucuresti, 1982.
6.S.N.Savulescu, A.Georgescu, M.Dumitrescu,
M.Bucur - Cercetari matematice in
teoria
moderna a stratului limita, Ed. Academiei,
Bucuresti 1981
4.
S.N.Savulescu - Tranzitia de la curgerea liniara la cea turbulenta - Ed. Academiei
Bucuresti, 1968;
8.T.Cebeci, A,M.O.Smith -Analysis of turbulent boundary layers academic
press,
1.
P.Bradsnaw
- An introduction to turbulence and it’s measurement, Pergamon
Press,
10.G,N.Abranovici - The theory of turbulent jets, M.I.T. Press, 1963;
11.J.T.Davies - Turbulence pnenomenal, Academic Press, New-York, 1972
12.L.G.Loitianski - Laminarii Pogranicii sloi
Girml. Moskva, 1962
K.
PROCEDURA DE EVALUARE
Colocviu si examen
scris pentru verificarea cunostintelor teoretice predate; Verificarea si
sustinerea proiectului de initiere;
Verificarea prin teste periodice
a cunostintelor asimilate la
lucrarile de laborator. Nota finala se
va constitui ca o medie ponderata a
celor doua note .
F. COMPATIBILTATE INTERNATIONALA
1.L’ecole Polytechnique du Montreal Canada
2. Krakov
University of Technology,
3. Fluid Power
Laboratory,
Data: 22.03.08
Director / sef
departament / catedra TITULARUL
DISCIPLINEI
Prof.dr.ing. Ilare
BORDEASU
Sef.lucr.dr.ing. Adriana Manea
__________________________________________________________________________
UNIVERSITATEA
POLITEHNICA din TIMISOARA
SYLABUS
PENTRU DISCIPLINA
TRANSPORT HODROPNEUMATIC NECONVENŢIONAL
FACULTATEA DE MECANICA
DOMENIUL / SPECIALIZARE –
iNGINERIE MECANICA / MASINI SI SISTEME HIDRAULICE SI PNEUMATICE
Anul de studii: _IV_
Semestrul (1)
|
Titularul cursului: (Titlul si numele) : Sef.lucr.dr.ing. Adriana Manea |
|||||
|
Colaboratori: Titlul si numele asistentilor):
Asist.ing. Rodica Badarau |
|||||
|
Numar de ore /saptamana/ Verificare? credite |
|||||
|
Curs |
Seminar |
Laborator |
Proiect |
Examinare |
Credite |
|
2 |
0 |
0 |
1 |
D |
4 |
F. Obiectivele cursului
Disciplina “TRANSPORT HODROPNEUMATIC NECONVENŢIONAL” are ca scop studiul, proiectarea şi
exploatarea instalatiilor de transport a fluidelor speciale, fluidelor
complexe, a sistememelor neconventionale de transport. Se urmăreşte
familiarizarea studenţilor cu un mod de gândire ingineresc în care itinerarul
de calcul parcurge simultan mai multe variante posibile din care se alege
varianta optimă pe baza unor criterii prestabilite. Se tratează sub
toate aspectele problematica proiectării, exploatarii si intretinerii unor
astfel de instalatii moderne
B. SUBIECTELE CURSULUI
L.
SUBIECTELE APLICATIILOR
(laborator, seminar, proiect)
M.
BIBLIOGRAFIE
Conform planului de
învăţământ la această disciplină s-a prevăzut
verificare pe parcurs Forma de examinare este scrisa in doua parti. Fiecare
bilet de examen va conţine trei întrebări: primele două
întrebări vor fi din domeniul noţiunilor predate la curs, iar a treia
o problemă aplicaţie practică a noţiunilor fundamentale din
curs. Nota finală va fi
media ponderată a mediei notelor de pe biletul de examen (67%), cu nota la lucrările de laborator
(33%).
La proiectul de initiere
nota se acorda pe baza realizarii tuturor cerintelor formulate în enuntul temei
de proiect si în urma sustinerii proiectului în fata cadrului didactic
îndrumator si a colegilor de grupa. Se apreciaza în mod special corectitudinea
calculelor si desenelor, forma de prezentare si modul de sustinere, încadrarea
în termenele de predare fixate initial.
Data: 21.03.2008.
DIRECTOR/SEF
DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ
Prof.dr.ing. Ilare BORDEASU Sef.lucr.dr.ing. Adriana Manea
SYLABUS
pentru disciplina
“INSTALAŢII ŞI ECHIPAMENTE PENTRU TRANSPORT HIDROPNEUMATIC”
DOMENIUL/ SPECIALIZARE – iNGINERIE MECANICA/ MASINI SI SISTEME HIDRAULICE SI PNEUMATICE
Anul de studii: ___IV_____
Semestrul 1
|
Titularul
cursului: (Titlul si numele) Şef lucrări dr. ing. Manea Adriana Sida |
|||||
|
Colaboratori:
Titlul si numele asistentilor) Asist. ing. Bădărău Rodica |
|||||
Numar de ore /saptamana/
Verificare? credite
|
|||||
|
Curs |
Seminar
|
Laborator |
Proiect |
Examinare
|
Credite |
|
2 |
0 |
0 |
1 |
D |
4 |
Însuşirea noţiunilor de reologie şi a
caracteristicilor mediilor bifazice. Cunoaşterea metodelor de calculul
a instalaţiilor pentru transportul
fluidelor newtoniene şi nenewtoniene, a instalaţiilor pentru
depoluare şi de tratare a apelor uzate.
B. SUBIECTELE CURSULUI
Cap.1: Noţiuni
generale
4.1. Noţiuni de reologie
4.2. Caracteristicile mediilor bifazice
Cap.2: Instalaţii
pentru transportul fluidelor newtoniene
2.1.. Pierderi hidraulice
2.2.. Calculul reţelelor de conducte
pentru transportul fluidelor şi a aerului comprimat.
Cap.3: Instalaţii
pentru transportul fluidelor nenewtoniene
3.1. Curgerea prin conducte a fluidelor
vâscoplastice.
3.2. Influenţa mediului nenewtonian asupra
pierderilor hidraulice
Cap.4: Transportul bifazic
4.1. Transportul bifazic lichid - solid
4.2. Transportul bifazic gaz -
lichid
4.3. Transportul bifazic gaz -
solid
Cap.5: Instalaţii de transport pneumatic
conteinerizat
5.1. Principiul de
funcţionare
5.2. Metode de calcul
5.3. Optimizarea
instalaţiilor
Cap.6: Probleme tehnologice
6.1. Calculul termic şi de rezistenţă
al conductelor.
6.2. Izolarea şi
protecţia conductelor
Cap.7: Probleme generale privind
instalaţiile de depoluare
7.1. Instalaţii pentru depoluarea aerului
7.2. Instalaţii pentru
tratarea apelor uzate
O. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar,
proiect)
Fluide bifazice. Curgerea prin reţele de conducte. Calculul conductelor pentru transportul fluidelor bifazice. Determinarea constantelor reologice. Analiza condiţiilor de emisie a poluanţilor şi modalităţi de minimizare a lor.
P. BIBLIOGRAFIE
1. Robescu, D.N, ş.a., Fluide polifazate Editura Tehnică, Bucureşti, 2000
2. Ancuşa, V.,
Instalaţii de transport hidropneumatic şi depoluare, Lito IPTVT,
Timişoara, 1985.
3. Darly, B.S. ş.a., Sediment Transport Technology , Fort Collins,
Colorado, USA, 1975.
Q. PROCEDURA DE EVALUARE
Modul
de examinare respectându-se reglementările stabilite în cadrul
Universităţii Politehnica Timişoara atât în ce priveşte
modalitatea de examinare pentru cazul în speţă cât şi durata
şi ponderile în nota finală a
diferitelor activităţi.
F.
COMPATIBILTATE INTERNATIONALA
1.L’ecole Polytechnique du
Montreal Canada
2. Krakov University of Technology,
3. Fluid Power Laboratory,
Data: 22.02.2008
Director / sef
departament / catedra TITULARUL
DISCIPLINEI
Prof.
dr. inf. Ilare BORDEASU Şef
lucrări dr. ing. Adriana Sida Manea
_______________________________________________________________________
UNIVERSITATEA “POLITEHNICA” din TIMISOARA
SYLABUS
PENTRU DISCIPLINA
“Cavitatia si eroziunea
cavitationala si expertizarea masinilor si sistemelor hidraulice”
FACULTATEA DE MECANICA
DOMENIUL/ SPECIALIZARE – iNGINERIE MECANICA/
MASINI SI SISTEME HIDRAULICE SI PNEUMATICE
Anul de studii: __IV
Semestrul (1 sau 2) 2
|
Titularul cursului: (Titlul si numele) prof. Dr.ing. Bordeasu Ilare |
|||||
|
Colaboratori: Titlul si numele asistentilor) S.l.dr. ing. Padurean
Ion |
|||||
|
Numar de ore /saptamana/ Verificare/ credite |
|||||
|
Curs |
Seminar |
Laborator |
Proiect |
Examinare |
Credite |
|
2 |
0 |
1 |
0,5 |
E |
4 |
D. Obiectivele cursului
Cunostiintele teoretice si practice, predate in cadrul disciplinei, asigura elementele de baza calculului, proiectarii, executiei si intelegerii functionarii masinilor hidraulice si echipamentelor hidro-mecanice. De asemenea, se dezvolta notiunile necesare inginerului in alegerea materialelor si regimurilor de lucru, care sa permita cresterea duratei de exploatare a pieselor ce functioneaza in regim cavitant. Totodata cunostiintele teoretice si practice, predate in cadrul disciplinei, asigura pregatirea necesara inginerului pentru estimarea duratei de buna functionare pentru componentele sistemelor hidromecanice. De asemenea, se dezvolta notiunile necesare inginerului, pentru depistarea defectiunilor, aprecierea gradului de uzura si alegerea metodelor optime si eficiente de reparare. Studentii care parcurg aceasta disciplina vor avea 40 % din competentele necesare unui inginer specialit in masini si sisteme de actionare hidropneumatica
B. SUBIECTELE CURSULUI
Cavitatia si domeniile ei de existenta
Bazele fizice ale incipientei si nucleatiei cavitationale (Incipienta cavitationala, Nucleatia cavitationala omogena, Nucleatia cavitationala in lichide moderat curate cu particole solide in suspensie, Nucleatia cavitationalala la peretii solizi si in microfisurile peretilor solizi)
Dinamica bulei cavitationale.(Ecuatii fundamentale de miscare si stabilitate)
Cavitatia la profile hidrodinamice (Calculul coeficientilor de cavitatie,, Curbe caracteristice teoretice si experimentale)
Cavitatia la masinile hidraulice (calculul coeficientilor de cavitatie, curbe caracteristice, metode de evaluare si atenuare a cavitatie)
Distrugerea cavitationala a pompelor si turbinelor (mod de aparitie si manifestare, metode de evaluare si protectie)
Distrugerea materialelor prin eroziune cavitationala in laborator (Metode si aparate de cercetare, Metode de prezicere si evaluare, relatii de efect de scara)
Notiuni generale despre
expertiza, mentenanta si fiabilitate
Fabricarea si expertizarea turbomasinilor (componente de turbine axiale si radiale, componente de pompe)
Expertizarea montajului sistemelor de actionare hidropneumatica (componente de motoare hidropneumatice (cilindrii hidraulici, motoare rotative), aparatura de comanda si reglare, elemente auxiliare si de legatura)
Uzura sistemelor hidomecanice (Legile uzurii, Tipuri de uzura, cai de aparitie si dezvoltare a defectiunilor, Factorii ce influenteaza uzura componentelor
Mentenanta sistemelor hidropneumatice (Pregatirea sistemelor pentru reparatii,
Pregatirea pieselor componente, Verificarea dimensiunilor si starii suprafetelor
Metode de reconditionare a componentelor sistemelor hidropneumatice (Metode de reconditionare, Procedee tehnologice de reconditionare, Criterii de alegere a materialelor necesare reconditionarii si repararii pieselor)
Verificarea calitatii proceselor de reconditionare (Verificarea dimensionala, Verificarea etanseitatilor, Verificarea caracteristicilor mecanice)
C. SUBIECTELE APLICATIILOR
(laborator, seminar, proiect)
1. Studiul comportarii otelurilor la cavitatie, in aparatul vibrator
1. Studiul comportarii la cavitatie a otelurilor,
in tunelul cavitant
2. Studiul comportarii la cavitatie a bronzurilor
navale, in aparatul vibrator
3. Studiul caviatiei pe profile hidrodinamice, in
tunelul cavitant
4. Studiul comportarii cavitationale a
aluminiului, in tunelul cavitant
1. Calculul parametrilor caracteristici eroziunii
cavitationale a otelurilor
2. Calculul parametrilor caracteristici eroziunii
cavitationale a bronzurilor navale
8. Calculul si proiectarea procesului de reconditionare a unui motor hidraulic liniar.
9. Calculul si proiectarea procesului de reconditionare a unui aparat hidraulic de comanda, distributie si reglare.
D. BIBLIOGRAFIE
Anton I., - Turbine hidraulice., Editura Facla, Timisoara, 1979.
Anton I., - Cavitatia, Vol I, Editura Academiei RSR, Bucuresti, 1984.
Anton I., - Cavitatia, Vol II, Editura Academiei RSR, Bucuresti, 1985.
Bordeasu I., s.a. – Indrumator de proiectare tehnologica, Litografia U.T Timisoara, 1990.
Popoviciu M., Bordeasu I., -Tehnologia fabricatiei sistemelor hidraulice, Editura Politehnica, Timisoara, 1998
Bordeasu I., - Distrugeri cavitationale, Editura Macrosoft, Timisoara, 1998
Radoi M, s.a - Reconditionarea pieselor, E.T. Bucuresti, 1986
Ganea M. - Alegerea, exploatarea, intretinerea si repararea pompelor, Editura Tehnica Bucuresti, 1981
Fleser Tr. - Mentenanta utilajelor tehnologice, Litografia U.T.T, Timisoara, 1994
E. PROCEDURA DE EVALUARE
Examenul va scris. Subiectele
vor avea o parte de tip grila iar o parte de dezvoltare. Ponderile celor doua
parti, la nota de examen, va fi de 50%
fiecare. Durata exemenului scris va fi de 2,5 ore.
Nota
finala de la examen cuprinde:
·
nota acordata la examenul scris, in proportie
de 67 %
·
nota acordata pentru participarea la
discutiile legate de subiectele dezvoltate in cadrul orelor de curs, in
proportie de 33 %.
Nota pentru activitatea desfasurata la
laborator este compusa din:
F. COMPATIBILTATE INTERNATIONALA
L’Ecole Polytechnique du Montréal
(CANADA),
Universitatea din Hidroshima, HIGASHI-HIROSHIMA (JAPONIA)
Universitatea Tsinghua ( China)
Universitatea din Hanover
(GERMANIA)
Data: 29.03.2008
sef catedra TITULARUL
DISCIPLINEI
Prof.dr.ing.
Ilare BORDEASU Prof.dr.ing.
Ilare BORDEASU
________________________________________________________________________
UNIVERSITATEA ‘POLITEHNICA’ din TIMISOARA
SYLABUS
PENTRU DISCIPLINA
“TEHNOLOGIA
FABRICATIEI SI MONTAJULUI
MASINILOR HIDRAULICE”
FACULTATEA DE MECANICA
DOMENIUL/ SPECIALIZARE – iNGINERIE MECANICA/
MASINI SI SISTEME HIDRAULICE SI PNEUMATICE
Anul de studii: __IV
Semestrul (1 sau 2) 1
|
Titularul cursului: (Titlul si numele) Prof. Dr.ing. Bordeasu Ilare |
|||||
|
Colaboratori: Titlul si numele asistentilor) Asist.drd. ing. Baciu
Ionel Doru |
|||||
|
Numar de ore /saptamana/ Verificare/ credite |
|||||
|
Curs |
Seminar |
Laborator |
Proiect |
Examinare |
Credite |
|
2,5 |
0 |
0 |
1 |
E |
4 |
G. Obiectivele cursului
Cunostiintele teoretice si practice, predate in cadrul disciplinei, asigura pregatirea necesara inginerului pentru executia masinilor hidraulice si sistemelor cu actionare hidropneumatica. Studentii care parcurg aceasta disciplina vor avea 50 % din competentele necesare unui inginer specialist in maşini si sisteme de actionare hidropneumatica
B. SUBIECTELE
CURSULUI
Generalitati. Caracteristicile productiei in constructia de masini si echipamente hidraulice
Materiale folosite in constructia echipamentelor de actionare hidro-
pneumatica.Criterii
Eroziunea cavitationala in masinile hidraulice
Fabricarea si montajul pompelor centrifuge
Tenologia de executie a rotoarelor de turbina Francis
Tehnologia de fabricatie a rotoarelor de turbina axiala
Tehnologia de fabricatie a camerelor spirale
Tehnologia de fabricatie a aparatelor directoare
Tehnica montarii turbinelor axiale si radial axiale
Tehnologia de fabricatie a cilindrului hidraulic
Tehnologia de fabricatie a distribuitoarelor
Tehnologia de fabricatie a placilor hidraulice
Fabricarea rezervorului de ulei
R.
SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar,
proiect)
a. Intocmirea unui proiect de executie tehnologica a pentru un echipament de actionare hidraulica sau pneumatica.
b. Realizarea unui proiect tehnologic de fabricatie a unui rotor de masina hidraulica.
S.
BIBLIOGRAFIE
a. Bejan V., Tehnologia fabricarii si repararii utilajelor tehnologice, vol.I, Tipografia Transilvania, Brasov, 1991.
b. Bordeasu I., s.a. – Indrumator de proiectare tehnologica, Litografia U.T Timisoara, 1990.
c. Mitelea I., s.a., Studiul metalelor, indreptar ethnic, editura Facla, Timisora, 1987.
d. Popoviciu M., Bordeasu I., -Tehnologia fabricatiei sistemelor hidraulice, Editura Politehnica, Timisoara, 1998
. Popoviciu M., - Tehnologia fabricatiei si montajul masinilor hidraulice, Litografie IPTV, Timisora, 1980
T.
PROCEDURA DE EVALUARE
Examenul va fi oral sau scris
(dupa cum isi exprima acordul si studentii cursanti).Subiectele vor avea o
parte de tip grila iar o parte de dezvoltare. Ponderile celor doua parti, la
nota de examen, va fi de 50% fiecare.
Durata exemenului scris va fi de 2,5 ore. Daca examenul este oral durata va fi
de maxim 30 minute/student.
Nota
finala de la examen cuprinde:
·
nota acordata la examenul scris, in proportie
de 67 %
·
nota acordata pentru participarea la
discutiile legate de subiectele dezvoltate in cadrul orelor de curs, in
proportie de 33 %.
Nota pentru activitatea desfasurata la
proiect este compusa din:
U.
COMPATIBILTATE INTERNATIONALA
L’Ecole Polytechnique du Montréal (CANADA),
Universitatea Mc Grill (CANADA)
Universitatea din Hidroshima,
HIGASHI-HIROSHIMA (JAPONIA)
Universitatea Tsinghua ( China)
Data: 29.03.2008
sef catedra TITULARUL
DISCIPLINEI
Prof.dr.ing. Ilare BORDEASU Prof.dr.ing. Ilare BORDEASU
__________________________________________________________________________
UNIVERSITATEA
‘POLITEHNICA’ din TIMISOARA
SYLABUS
PENTRU DISCIPLINA
“MONTAREA SI EXPLOATAREA INSTALATIILOR HIDROPNEUMATICE”
FACULTATEA DE MECANICA
DOMENIUL/ SPECIALIZARE –
iNGINERIE MECANICA/ MASINI SI SISTEME HIDRAULICE SI PNEUMATICE
Anul de studii: __IV
Semestrul 1
|
Titularul cursului: (Titlul si numele) Prof. Dr.ing. Bordeasu Ilare |
|||||
|
Colaboratori: Titlul si numele asistentilor)
Asist.drd. ing. Baciu Ionel Doru |
|||||
|
Numar de ore /saptamana/ Verificare/ credite |
|||||
|
Curs |
Seminar |
Laborator |
Proiect |
Examinare |
Credite |
|
2,5 |
- |
- |
1 |
E |
4 |
A. Obiectivele cursului
Cunostiintele teoretice si practice, predate in
cadrul disciplinei, asigura pregatirea necesara inginerului pentru montajul si
exploatarea masinilor hidraulice si sistemelor cu actionare hidropneumatica. Studetii
care parcurg aceasta disciplina vor avea 45 % din competentele necesare unui
inginer specialit in masini si sisteme de actionare hidropneumatica
B. SUBIECTELE CURSULUI
Structura instalatiilor hidraulice si pneumatice de actionare (Sursa energetica, Elemente de
distributie, comnada si reglare, Elemente de executie, Elemente de legatura,
Accesorii)
Rezervorul de ulei (Tipuri constructive de rezervoare, Ansamblu rezervor,
Tava rezervorului, Peretii
rezervorului, Capacele rezervorului)
Placile hidraulice (Blocuri hidraulice cu montaj pe
rezervorul de ulei, Blocuri hidraulice
cu montaj pe traseu, Blocuri hidraulice cu montaj pe elementele de executie,
Blocuri hidraulice pentru aparatura tip cartus si logice)
Elemente de executie (Tipuri constructive si functionale, Motorul
Liniar, Solutii constructive, Camasa
cilindrului, Tija cilindrului, Pistonul
Cilindrului, Sistemul de prindere;
Motoare rotative)
Elemente de legatura (Elemente de legatura a rezervorului de ulei, Elemente de legatura tip
circuit, Elemente de legatura a blocurilor hidraulice, Racorduri de legatura a elementelor de
executie, Cond.tehnico- economice., cond. teh. de calitate, procedee de prel
mecanica)
Accesorii
(Accesorii pentru aparate de masura, Elemente de fixare si rezemare)
Asamblarea si montarea instalatiilor hidropneumatice de actionare (Montajul cilindrilor, Montajul
blocurilor cu aparatura tip cartus si analogica, Exemple de montaj general)
Repararea si intretinerea instalatiilor hidraulice de actionare (Metode de investigare si depanare
specifice instalatiilor hidraulice, repararea si intretinerea cilindrilor,
Particularitati ale repararii si intretinerii
elementelor de executie rotative, intretinerea rezervorului de ulei,
Intretinerea si repararea compresorului)
C.
SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)
a. Calculul si proiectarea procesului de
reconditionare a unui motor sau aparat hidraulic de comanda, distributie si
reglare.
b. Realizarea unui proiect de retehnologizare pentru o masina hidraulica
(turbina sau pompa)
A. BIBLIOGRAFIE
1. Bălăşoiu V., - Acţionări si comenzi hidropneumatice, curs Vol I+II, Litografia UPT, Timişoara, 1982
2. Bălăşoiu V., - Acţionări hidraulice si pneumatice, curs Vol I, Litografia UPT, Timişoara, 1990
3. Balasoiu V. S.a., - Actionari si comenzi hidraulice si pneumatice, Indrumator de laborator, Litografia UPT, Timişoara, 1981
4. Deacu I., s,a. – Actionari hidraulice proportionale, TCMM, Editura Tehniva Bucuresti, 1987
5. Radcenko V., - Calculul şi proiectarea elementelor şi schemelor de automatizare, Editura tehnică, Bucureşti, 1985
6. Vasiliu N., s.a – Servomecanisme hidraulice si pneumatice, curs vol.I, Litografia U.P.Bucuresti, 1992
7. Bejan V., Tehnologia fabricarii si
repararii utilajelor tehnologice, vol.I, Tipografia Transilvania, Brasov, 1991.
8.
B.
PROCEDURA DE EVALUARE
Examenul va
fi oral sau scris (dupa cum isi exprima acordul si studentii
cursanti).Subiectele vor avea o parte de tip grila iar o parte de dezvoltare. Ponderile celor doua parti, la nota de examen, va fi de
50% fiecare. Durata exemenului scris va
fi de 2,5 ore. Daca examenul este oral durata va fi de maxim 30 minute/student.
Nota finala de la examen cuprinde:
·
nota acordata la examenul
scris, in proportie de 66 %
·
nota acordata pentru
participarea la discutiile legate de subiectele dezvoltate in cadrul orelor de
curs, in proportie de 34 %.
Nota pentru activitatea desfasurata la proiect este
compusa din:
C.
COMPATIBILTATE
INTERNATIONALA
L’Ecole Polytechnique du Montréal (CANADA),
Universitatea Mc Grill (CANADA)
Universitatea din Hidroshima, HIGASHI-HIROSHIMA (JAPONIA)
Universitatea Tsinghua ( China)
Data: 29.03.08
sef catedra TITULARUL
DISCIPLINEI
Prof.dr.ing. Ilare BORDEASU Prof.dr.ing. Ilare BORDEASU
_________________________________________________________________________
UNIVERSITATEA
‘POLITEHNICA’ din TIMISOARA
SYLABUS
PENTRU DISCIPLINA
“Managementul calitatii masinilor
si sistemelor hidropneumatice”
FACULTATEA DE MECANICA
DOMENIUL/ SPECIALIZARE –
iNGINERIE MECANICA/ MASINI SI SISTEME HIDRAULICE SI PNEUMATICE
Anul de studii: __IV
Semestrul (1 sau 2) 1
|
Titularul cursului: (Titlul si numele) Prof. Dr.ing. Bordeasu Ilare |
|||||
|
Colaboratori: Titlul si numele asistentilor)
Asist.dr. ing. Baciu Ionel Doru |
|||||
|
Numar de ore /saptamana/ Verificare/ credite |
|||||
|
Curs |
Seminar |
Laborator |
Proiect |
Examinare |
Credite |
|
2 |
1 |
0 |
0 |
E |
3 |
A. Obiectivele cursului
Cunostiintele teoretice si practice, predate in
cadrul disciplinei, asigura pregatirea necesara inginerului pentru buna conducere
si programare a sectiilor de proiectare, fabricare si repararea a sistemelor
hidromecanice. Studetii care parcurg aceasta disciplina vor avea 40 % din
competentele necesare unui inginer specialit in masini si sisteme de actionare
hidropneumatica
B. SUBIECTELE
CURSULUI
Notiuni generale despre management si
calitate
Managementul calitatii sistemelor de actionare hidraulica.
Managementul calitatii sistemelor de actionare
pneumatica.
Managementul calitatii turbomasinilor.
Organizarea si planificarea reparatiilor
capitale. Conditii de calitate
Metode si mijloace pentru reconditionarea componentelor sistemelor
hidropneumatice
Metode si mijloace de verificare a
calitatii proceselor de reconditionare
C. SUBIECTELE APLICATIILOR
(laborator, seminar, proiect)
1.
Determinarea timpului de buna functionare si a
timpului mediu de reparatii pentru o tija de cilindru pneumatic
2.
Determinarea timpului mediu pentru intretineri tehnice al
unei pompe volumice
3.
Determinarea fiabilitatii experimentale, a duratei
totale, duratei remanente de utilizare si normei de consum de piese pentru un
motor hidraulic
4.
Calculul reconditionarii pieselor uzate de pompe volumice
5.
Calcul reconditionarii prin metalizare a unei tije de
piston
6.
Calculul reconditionarii prin sudare a unei placi
hidraulice
D.
BIBLIOGRAFIE
1.
Radoi M, s.a - Reconditionarea pieselor, E.T. Bucuresti,
1986
2.
Ganea M. - Alegerea, exploatarea, intretinerea si
repararea pompelor, Editura Tehnica Bucuresti, 1981
3.
Fleser Tr. - Mentenanta utilajelor tehnologice,
Litografia U.T.T, Timisoara, 1994
E.
PROCEDURA DE EVALUARE
Examenul
va scris. Subiectele vor avea o parte de tip grila iar o parte de dezvoltare. Ponderile celor doua parti, la nota de examen, va fi de
50% fiecare. Durata exemenului scris va
fi de 2,5 ore.
Nota finala de la examen cuprinde:
·
nota acordata la examenul
scris, in proportie de 66 %
·
nota acordata pentru
participarea la discutiile legate de subiectele dezvoltate in cadrul orelor de
curs, in proportie de 34 %.
Nota pentru activitatea desfasurata la laborator este
compusa din:
F.
COMPATIBILTATE INTERNATIONALA
L’Ecole Polytechnique du Montréal (CANADA),
Universitatea din Hidroshima, HIGASHI-HIROSHIMA (JAPONIA)
Universitatea Tsinghua
( China)
Universitatea din
Hanover (GERMANIA)
Data: 04.04.2008
sef catedra TITULARUL
DISCIPLINEI
Prof.dr.ing. Ilare BORDEASU
Prof.dr.ing. Ilare BORDEASU
________________________________________________________________________________________
Pentru disciplina:
INCERCAREA MAŞINILOR
ŞI SISTEMELOR HIDROPNEUMATICE
FACULTATEA de Mecanică
DOMENIUL / SPECIALIZAREA : Inginerie mecanică / Maşini şi sisteme hidraulice şi pneumatice
Anul de studii:IV
Semestrul: II (8)
|
Titularul cursului: Şef de
lucrări dr. ing. Eugen DOBÂNDĂ |
|||||
|
Colaboratori: Şef de
lucrări dr. ing. Adriana Sida MANEA |
|||||
Număr
de ore / săptămână / Verificarea / Credite
|
|||||
Curs
|
Seminar
|
Laborator
|
Proiect
|
Examinare
|
Credite
|
|
2 |
0 |
0,25 |
0,25 |
Examen |
4 |
Creearea
competenţelor specifice în domeniul măsurărilor directe ale
parametrilor energetici şi cavitaţionali ai maşinilor,
sistemelor şi instalaţiilor hidraulice. Se urmăreste tratarea
sistemelor complexe de achiziţie şi prelucrare a datelor în timp
real, în ceea ce priveste echipamentul hard, arhitectura proiectării lor
dar şi softurile curent folosite.
Mărimi
energetice specifice maşinilor, sistemelor şi instalaţiilor
hidraulice. Aparate de măsură ale mărimilor energetice specifice
maşinilor, sistemelor şi instalaţiilor hidropneumatice. Tipuri
de senzori şi traductoare utilizate pentru monitorizarea în timp real a
mărimilor energetice ale maşinilor şi sistemelor
hidropneumatice. Principiile fundamentale ale construirii staţiunilor de
încercare ale maşinilor hidraulice.. Metodologia încercării
energetice şi cavitaţionale ale maşinilor şi sistemelor
hidraulice. Încercarea maşinilor hidraulice „in situ”. Sisteme de
achiziţie şi softuri specifice prelucrării automate a datelor.
Metode şi sisteme expert pentru experimente în hidrodinamică.
C. SUBIECTELE APLICAŢIILOR (laborator, seminar, proiect)
Laborator:
Studiul componenţei staţiunilor experimentale pentru încercarea
maşinilor şi sistemelor hidropneumatice. Structura şi modul de
utilizare a programelor – expert de achiziţie şi prelucrare a datelor
experimentale. Determinarea experimentală în timp real, asistată de
calculator, a curbelor caracteristice energetice şi cavitaţionale ale
unei pompe centrifuge. Determinarea experimentală în timp real a
ccaracteristicilor unor elemente componente ale sistemelor hidropneumatice.
Proiect: Proiectarea unui
sistem de achiziţie şi prelucrare a datelor în timp real pentru
încercările unei maşini hidraulice, la alegerea studentului;.realizarea
aplicaţiei LabVIEW necesară.
D. BIBLIOGRAFIE Se indică maximum trei titluri bibliografice de referinţă
[1] Bărglăzan A., Anton I., Anton V., Preda I. – Încercările maşinilor hidraulice
şi pneumatice, Editura Tehnică, Bucureşti, 1959
[2] Dobândă E. - Maşini
şi echipamente hidropneumatice pentru tehnologii speciale. Îndrumător
pentru lucrări de laborator, Institutul Politehnic Traian Vuia",
Timişoara, 1983, 59 pag.
[3] Smith S. W. – Digital Signal
Processing, California Technical Publishing, San Diego, California, 1999
Examen scris, cu durata de 2 -3 ore.
Subiectele vor avea caracter
orientat spre aplicaţii, urmărindu-se modul în care studenţii au
asimilat principiile generale discutate şi modul în care le pot aplica la
un caz concret.
Nota finală include,
conform reglementărilor în vigoare, atât răspunsul la examen, cât
şi activitatea de parcurs, inclusiv participarea la cursuri.
Ecole Polytechnique Federale de Lausane, SWITZERLAND
Fluid Power Laboratory, Gifu University, JAPAN,
Tampere University of Technology, FINLAND,
Data: 09.04.2008
|
DIRECTOR/ŞEF
DEPARTAMENT/CATEDRĂ |
|
TITULAR DE DISCIPLINĂ |
|
ŞEF DE CATEDRĂ, |
|
Şef de lucrări dr. ing. Eugen DOBÂNDĂ |
|
Prof. Dr. Ing. Ilare
BORRDEAŞU |
|
|
_______________________________________________________________________________
Pentru disciplina:
INSTALAŢII EDILITARE,
ECHIPAMENTE PENTRU DEPOLUAREA APEI ŞI AERULUI, VENTILAŢIE ŞI
CLIMATIZARE
FACULTATEA Mecanică
DOMENIUL / SPECIALIZAREA : Inginerie mecanică / Maşini şi sisteme hidraulice şi pneumatice
Anul de studii:IV
Semestrul: II (8)
|
Titularul cursului: Şef de
lucrări dr. ing. Eugen DOBÂNDĂ |
|||||
|
Colaboratori: Şef de
lucrări dr. ing. Adriana Sida MANEA |
|||||
Număr
de ore / săptămână / Verificarea / Credite
|
|||||
Curs
|
Seminar
|
Laborator
|
Proiect
|
Examinare
|
Credite
|
|
2 |
0 |
0,25 |
0,25 |
Examen |
4 |
Cunoaşterea modului de
alcătuire, proiectare, exploatare şi optimizare în expolatare a instalaţii edilitare, echipamente pentru depoluarea
apei şi aerului, ventilaţie şi climatizare.
Proprietăţile fluidelor de lucru specifice.
Elemente de mecanica fluidelor polifazice. Transportul fluidelor polifazice.
Reţele şi instalaţii hidropneumatice de transport. Generatoare
hidropneumatice (tipuri, clasificare, principii funcţionale). Acordarea
şi automatizarea funcţionării generatoarelor hidropneumatice în a instalaţii edilitare, echipamente pentru depoluarea
apei şi aerului, ventilaţie şi climatizare. Principii şi
echipamente pentru epurarea apelor uzate. Preincipii şi echipamente pentru
prepararea aerului comprimat industrial.
C. SUBIECTELE APLICAŢIILOR (laborator, seminar, proiect)
Laborator: Măsurarea proprietăţilor fluidelor polifazice. Determinarea curbei caracteristice a unui sistem monofilar de conducte. Determinarea curbelor caracteristice ale generatoarelor hidropneumatice. Studiul experimental al unei instalaţii de depoluare cu ciclon.
Proiect: Studiu de proiectare a unei instalaţii de alimentare cu apă / aer şi a echipamentelor conexe de protecţie a mediului şi depoluare.
D. BIBLIOGRAFIE
1.Ancuşa V.R., Instalaţii de transport hidroăneumatic şi depoluare,
Institutul Politehnic TRAIAN VUIA, Timişoara, 1985
2. Florea J., ş.a., Dinamica fluidelor polifazice şi aplicaţiile lor tehnice,
Tehnică, Bucureşti, 1987
3. Robescu D., ş.a., Tehnologii, instalaţii şi
echipamente pentru epurarea apei, Editura Tehnică, Bucureşti,
2000
Examen scris, cu durata de 2 -3 ore.
Subiectele vor avea caracter
orientat spre aplicaţii, urmărindu-se modul în care studenţii au
asimilat principiile generale discutate şi modul în care le pot aplica la
un caz concret.
Nota finală include,
conform reglementărilor în vigoare, atât răspunsul la examen, cât
şi activitatea de parcurs, inclusiv participarea la cursuri.
Fluid Mechanics Laboratory, Department of Applied Mechanics, IIT Madras, INDIA
The
University of Wales, Institute of Non-Newtonian Fluid Mechanics, UNITED KINGDOM
Vienna University of Technology, AUSTRIA
Data: 09.04.2008
|
DIRECTOR/ŞEF
DEPARTAMENT/CATEDRĂ |
|
TITULAR DE DISCIPLINĂ |
|
ŞEF DE CATEDRĂ, |
|
Şef de lucrări dr. ing. Eugen DOBÂNDĂ |
|
Prof. Dr. Ing. Ilare BORRDEAŞU |
|
|
Pentru disciplina:
TURBINE,
CENTRALE EOLIENE, CONDUCEREA AUTOMATIZATĂ A C.E.
FACULTATEA Mecanică
DOMENIUL / SPECIALIZAREA : Inginerie mecanică / Maşini şi sisteme hidraulice şi pneumatice
Anul de studii:IV
Semestrul: II (8)
|
Titularul cursului: şef de
lucrări dr. ing. Eugen DOBÂNDĂ |
|||||
|
Colaboratori: şef de lucrări
dr. ing Adriana Sida MANEA |
|||||
Număr
de ore / săptămână / Verificarea / Credite
|
|||||
Curs
|
Seminar
|
Laborator
|
Proiect
|
Examinare
|
Credite
|
|
2 |
0 |
0,5 |
0,25 |
Examen |
4 |
Studiul componenţei şi funcţionării
turbinelor eoliene; sistemelor de monitorizare, conducere şi reglare a
maşinilor şi sistemelor componente din cadrul centralelor electrice.
Turbine eoliene.
Principii constructive, componenţă, clasificare. Elemente de aeroenergetică. Elemente de aerodinamică a
turbinelor eoliene. Modelarea
matematică a maşinilor şi sistemelor hidraulice din
componenţa C.E. Elementele
componente ale sistemelor de reglare a maşinilor şi sistemelor
hidraulice din componenţa C.E.
Principiile arhitectonice ale sistemelor de monitorizare şi control a
funcţionării C.E. Stabilitatea
sistemelor automate cu aplicaţie la maşinile şi sistemelor
hidraulice din componenţa C.E. Studiul
funcţionării maşinilor şi sistemelor hidraulice din
componenţa C.E. în regimuri tranzitorii şi nepermanente. Comanda C.E. utilizând elemente de
logică vagă şi reţele neuronale (Reprezentarea
numerelor şi intervalelor prin cantităţi vagi; operaţii cu
numere vagi; funcţii de apartenenţă; principiile
funcţionării sistemelor automate cu comenzi vagi; reguli de vagizare
şi devagizare, neuronul artificial; elemente de topologie a reţelelor
neuronale cu propagare înainte; propagarea informaţiei şi
antrenamentul reţelelor neuronale). Principiile fundamentale de reglare
şi control prin glisare.
C. SUBIECTELE APLICAŢIILOR (laborator, seminar, proiect)
Laborator: Determinarea
caracteristicilor profilelor aerodinamice utilizate în construcţia
turbinelor de eoliene. Determinarea curbelor caracteristice (în tunelul
aerodinamic) ale unei turbine de vânt. Determinarea
timpilor caracteristici ai unei turbine funcţionând la cădere
constantă. Analiza răspunsului unor elemente de automatizare
hidraulice la semnale deterministe. Studiul experimental al
stabilităţii unui sistem de pompare. Studiul experimental al integrării
componentelor C.E. într-un sistem automat de monitorizare şi control.
Metode şi algoritmi de monitorizare on-line a funcţionării C.E..
Prezentarea şi utilizarea de soft-uri dedicate conducerii şi
monitorizării maşinilor şi sistemelor hidraulice din C.E.
Proiect: Studiu de proiectare a unei turbine de v\nt cu palete reglabile.
D. BIBLIOGRAFIE
[1] Bej A. – Turbine de
vânt, Editura POLITEHNICA, Timişoara, 2003
[2] Bărglăzan M. – Reglarea şi automatizarea sistemelor hidraulice, Institutul
Politehnic "Traian Vuia",
[3] Dobândă E. – Studiul funcţionării pompelor centrifuge în regimuri
tranzitorii, teză de doctorat, Universitatea "Politehnica"
din
Examen scris, cu durata de 2 -3 ore.
Subiectele vor avea caracter
orientat spre aplica’ii, urmărindu-se modul în care studenţii au
asimilat principiile generale discutate şi modul în care le pot aplica la
un caz concret.
Nota finală include,
conform reglementărilor în vigoare, atât răspunsul la examen, cât
şi activitatea de parcurs, inclusiv participarea la cursuri.
Cracov
École polytechnique universitaire de Lille,
FRANCE,
Data: 09.04.2008
|
DIRECTOR/ŞEF DEPARTAMENT/CATEDRĂ |
|
TITULAR DE DISCIPLINĂ |
|
ŞEF DE CATEDRĂ, |
|
Şef de lucrări dr. ing. Eugen DOBÂNDĂ |
|
Prof.
Dr. Ing. Ilare BORRDEAŞU |
|
|
_________________________________________________________________
UNIVERSITATEA “POLITEHNICA”
DIN TIMIŞOARA
FACULTATEA DE
MECANICĂ
CATEDRA MAŞINI
HIDRAULICE
SYLLABUS
PENTRU DISCIPLINA
DEZVOLTARE DURABILĂ ÎN
HIDROENERGETICĂ ŞI MEDIU
FACULTATEA DE MECANICĂ
Domeniul / SPECIALIZARE -
INGINERIE MECANICĂ/ MASINI SI SISTEME HIDRAULICE SI PNEUMATICE
Anul de studii : IV
Semestrul : 2
|
Titularul cursului :
Şl. Dr. ing. IOAN
PĂDUREAN |
|||||
|
Colaboratori : as. Drd. Ing. RODICA
BĂDĂRĂU |
|||||
|
Număr de ore /săptămâna /
verificare / credite |
|||||
|
Curs |
Seminar |
Laborator |
Proiect |
Examinare |
Credite |
|
2 |
1 |
0 |
0 |
D |
3 |
A.
OBIECTIVELE CURSULUI
-
pentru curs: Obiectivele educaţionale ale
cursului sunt concepute pentru o disciplină de studiu comună tuturor
domeniilor de specializare ale Facultăţii de Mecanică. În acest
sens, noţiunile abordate vizează formarea unor competenţe
generale şi abilităţi cognitive proprii profesiei de inginer.
Cursul îşi propune transmiterea unui set compact de noţiuni care
înglobează: principiile şi
conceptele generale care definesc dezvoltarea durabilă, cauzele care
determină necesitatea modificării modelelor de producţie şi
de consum actuale, cu accent pe producţia şi utilizarea de energie,
metodele concepute pe plan internaţional şi european pentru
stimularea, măsurarea şi evaluarea progresului către dezvoltarea
durabilă.
-
pentru aplicatii: Aplicaţiile accenuează asupra aspectelor particulare ale eticii de mediu,
legate de profesia de inginer; interdependenţei dintre ecosisteme şi
sistemele antropice ale planetei; impactului dezvoltării asupra mediului;
regulilor de exploatare sustenabilă a resurselor regenerabile şi
neregenerabile; metodelor de control şi reducere a poluării;
metodelor de măsurare a dezvoltării durabile cu ajutorul
indicatorilor; procedurilor de stabilire a seturilor de indicatori pentru
dezvoltarea durabilă; analizării unor studii de caz, prin care se
ilustrează atât perspectiva globală, cât şi cea locală a
dezvoltării durabile.
-
B.
SUBIECTELE CURSULUI
B1 Curs:
|
Capitolul |
Continutul |
Nr. ore |
|
1. |
Introducere în dezvoltarea durabilă
1.2
Izvoare ale
conceptului de dezvoltare durabilă 1.3
Viziunea
unei societăţi durabile: tranziţia de la creşterea
economică la dezvoltarea durabilă 1.4
Principiile
fundamentale ale dezvoltării durabile |
4 |
|
2. |
Abordări
ale dezvoltării durabile
1.1 Abordarea
economică 1.2 Abordarea
socio-culturală 1.3 Abordarea
ecologică 1.4
Abordarea sistemică |
4 |
|
3. |
Utilizarea durabilă a surselor de energie
1.0.
Sursele
de energie şi perspectivele de utilizare a acestora pe termen mediu
şi lung 1.1.
Impactul
producerii şi utilizării energiei asupra mediului 1.2.
Documente
politice majore care vizează utilizarea durabilă a surselor de
energie 1.3.
Surse
regenerabile de energie 1.4.
Tehnologii
curate de producere a energiei. Perspective |
9 |
|
4. |
Sisteme de indicatori ai dezvoltării durabile
1.1 Indicatori
sociali 1.2 Indicatori
economici 1.3 Indicatori
de mediu 1.4 Indicatori
instituţionali 1.5 Indici
agregaţi (sintetici) |
7 |
|
5. |
Metode de evaluare a dezvoltării durabile
1.1 Amprenta
ecologică 1.2 Barometrul
durabilităţii 1.3 Bordul
durabilităţii 1.4 Barometrul
utilizării durabile a energiei 1.5 Evaluarea
prosperităţii |
4 |
|
|
Total
|
28 |
C. SUBIECTELE APLICAŢIILOR
C1 Seminar:
|
1. |
Etica
de mediu. Aspecte particulare legate de responsabilităţile
profesiei de inginer |
|
|
2. |
Reguli
fundamentale în exploatarea resurselor regenerabile şi neregenerabile |
2 |
|
3. |
Poluarea
ca externalitate şi realizarea nivelului optim de poluare prin mecanisme
de piaţă şi mecanisme de comandă şi control |
2 |
|
4. |
Etape
procedurale pentru definirea unor seturi de indicatori ai dezvoltării
durabile |
2 |
|
5. |
Utilizarea
durabilă a surselor de energie |
2 |
|
6. |
Setul de indicatori ai
Uniunii Europene şi ai României pentru dezvoltarea durabilă |
2 |
|
7. |
Examinare |
2 |
|
|
Total |
14 |
A.
BIBLIOGRAFIA
1. Vadineanu A. s.a.
Dezvoltarea durabila, vol.I, „Teorie si practica”, Bucuresti, 1999.
2. Manoliu Mihai, Ionescu Cristina. Dezvoltarea durabila si protectia mediului,
H.G.A., Bucuresti, 1998.
3. Strategia de Crestere Economica si reducere a Saraciei (2004-2006), Chisinau
2004.
4. Annual report. Regional Environmental Centre –
5. Raport national. “Starea mediului in R.Moldova in anul 2002, Chisinau 2003.
6. Buletinul informativ nr.17, Inspectoratul Ecologic de Stat, Chisinau 2004.
7. Raport National asupra dezvoltarii umane, R.Moldova – 1998.
8. “
9. Bumbu I. Dezvoltarea durabila, curs de prelegeri. Ed. U.T.M. 2005.
10. http://www.mct.ro/web/2/fp6/6/6.htm
11. http://www.hydrop.pub.ro/cndd2003.html
12. http://www.icpe-ca.ro/en/dezvoltare_durabila.asp
13. http://141.85.31.54/strategie/TehnologiaInformatiei/Tehnologia_Informatiei.htm
14. http://greenmedia.info/rom/more/109_0_3_0_M9/
15. http://www.insse.ro/evenimente/Tulcea/romana/abstract_Toma_RO.pdf
16. http://www.cceg.ro/publicatii/Brasuradezvoltaredurabila.pdf
17. http://www.europeana.ro/dosare/mediu.htm
18. http://www.qakademia.ro/mediu_articol1.htm
·
Agenda 21
·
Manoliu, M, Cristina Ionescu. Dezvoltare
durabilă şi protecţia mediului. *H*G*A* Press,
·
UN Division for Sustainable Development:
Indicators of sustainable development: Guidelines and Methodologies”, United
Nations, New York 2001
·
A sustainable Europe for a better world: European Union strategy
for sustainable development, COM(2001)264 final, Brussels 2001
·
Measuring progress towards a more sustainable
·
The 2005 Review of the EU Sustainable development strategy:
Initial stocktaking and future orientations, COM(2005) 37 final, Brussels 2005
·
Sustainable development indicators to monitor the implementation
of the EU sustainable development strategy,
B. PROCEDURA DE EVALUARE
Examinarea se va face scris. Subiectele de examen
cuprinzând 4/3 puncte din care unul teoretic aplicativ. Examenul va avea
ponderea de 2/3 din nota finala iar activităţile pe parcurs 1/3 din
nota finală.
C. COMPATIBILITATE INTERNAŢIONALĂ.
L’Ecole Polytechnique du Montréal (CANADA),
L’Ecole Polytechnique du Toulouse,
Franta,
University of Micihigan, USA
UNIVERSITATEA ‘POLITEHNICA’ din TIMISOARA
SYLLABUS
PENTRU DISCIPLINA
INSTALAŢII DE APĂ
ŞI CANALIZARE
DOMENIUL/ SPECIALIZARE – iNGINERIE MECANICA/ MASINI SI SISTEME HIDRAULICE SI PNEUMATICE
Anul de studii: ___IV_____
Semestrul: 1
|
Titularul cursului: (Titlul si numele) Conf. Dr.ing. Milos Terodor |
|||||
|
Colaboratori: Titlul si numele asistentilor) Asist.drd. ing. Baciu
Ionel Doru |
|||||
|
Numar de ore /saptamana/ Verificare/ credite |
|||||
|
Curs |
Seminar |
Laborator |
Proiect |
Examinare |
Credite |
|
2,5 |
- |
1 |
1 |
E-scris |
4 |
A.
Obiectivele cursului
Cunostiintele teoretice si practice, predate in cadrul disciplinei, asigura pregatirea necesara inginerului pentru activitati specifice in cadrul primariilor, Regiilor de apa judetene, Consiliilor Judetene si Prefecturilor. Studentii care parcurg aceasta disciplina vor avea 40 % din competentele necesare unui specialit in instalatiile de alimentare cu apa.
B.
SUBIECTELE CURSULUI
Instalatii pentru prepararea apei calde si reci (elemente de baza, instalatii centrale, metode de dimensionare a instalatiei dupa specific, Metode de calcul si proiectare etc)
Instalatii de ridicare a presiunii cu recipiente de hidrofor (Metode de calcul si proiectare. Defecte si mod de remediere.)
Retele exterioare de distributie si circulatie a apei calde si reci de consum (caracteristicile retelelor, calcule de dimensionare si proiectare, tehnologia constructiei. Defecte si mod de remediere.)
Echipamente auxiliare circulatiei si stocarii apei calde si reci (rol si importanta, solutii constructive, mod de functionare, norme sanitare si de protectie. Calcule de dimensionare si proiectare)
C. SUBIECTELE APLICATIILOR
(laborator, seminar, proiect)
Laborator
b. Metode de analiza a apei calde
c. Determinarea pierderilor de presiune longitudinale si locale in conductele instalatiilor de alimentare cu apa calda si rece
d. Determinarea caracteristicilor de functionare a unui hidrofor in circuit deschis
e. Masurarea debitului de apa calda in conducte sub presiune cu diafragme de masura
f. Studiul functionarii reteleleor interioare de alimentare cu apa calda si rece cu distributie inferioara si superioara
Proiect
Proiectarea instalatiei de alimentare cu apa calda si canalizare a unui ansablu de cladiri, cu peste 100 de locatii (evaluarea marimilor de calcul, calculul parametrilor functionali si alegerea pompelor, stabilirea structurii si amplasarii reteleolor de distributie si canalizare, calculule de dimensionare si alegere a conductelor de alimentare si evacuare, intocmire deviz estimativ pentru lucrari de intretinere si reparatii)
D. BIBLIOGRAFIE
1. Retezan A.,– Alimentari cu apa, instalatii sanitare si de gaze, Litografia IPT, 1984
2. Simonetti A., - Agenda instalatorului de apa si canal, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1984
3.Pislarasu I., Rotaru N, Teodorescu M, - Alimentari cu apa, Editura Tehnica, Bucuresti, 1981
4. Negulescu C., -Canalizari, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1978
E. PROCEDURA DE EVALUARE
Examenul va fi scris. Subiectele
vor avea o parte de tip grila iar o parte de dezvoltare. Ponderile celor doua
parti, la nota de examen, va fi de 50%
fiecare. Durata exemenului scris va fi de 2,5 ore.
Nota
finala de la examen cuprinde:
·
nota acordata la examenul scris, in proportie
de 67 %
·
nota acordata pentru participarea la
discutiile legate de subiectele dezvoltate in cadrul orelor de curs, in
proportie de 33 %.
Nota pentru activitatea desfasurata la
laborator sau proiect este compusa din:
F. COMPATIBILITATE
INTERNATIONALA
L’Ecole Polytechnique du Montréal
(CANADA),
Universitatea Mc. Gill (Canada)
Universitatea din Hidroshima, HIGASHI-HIROSHIMA (JAPONIA)
Universitatea Tsinghua ( China)
Universitatea din Hanover
(GERMANIA)
Data: 10.04.2008
sef catedra TITULARUL
DISCIPLINEI
Prof.dr.ing. Ilare BORDEASU Conf.dr.ing. Teodor MILOŞ
_________________________________________________________________________
UNIVERSITATEA ‘POLITEHNICA’ din TIMIŞOARA
SYLLABUS
PENTRU DISCIPLINA
“STAŢII DE POMPARE”
FACULTATEA DE MECANICĂ
DOMENIUL / SPECIALIZAREA – iNGINERIE
MECANICĂ/ MAŞINI ŞI SISTEME HIDRAULICE ŞI PNEUMATICE
Anul de studii: IV
Semestrul:7
|
Titularul cursului: (Titlul si numele) Conf.dr.ing.
MILOŞ Teodor |
|||||
|
Colaboratori: (Titlul
si numele asistenţilor) Ş.L. dr.ing. DOBÂNDĂ Eugen, Asist.ing.
BĂDĂRĂU Rodica |
|||||
|
Numar de ore /saptamana/ Verificare / Credite |
|||||
|
Curs |
Seminar |
Laborator |
Proiect |
Examinare |
Credite |
|
2,5 |
- |
1 |
1 |
E-scris |
4 |
H. Obiectivele cursului
Noţiunile predate în cadrul acestui curs au ca scop însuşirea de către studenţi a noţiunilor legate de amenajarea, componenţa, exploatarea şi întreţinerea circuitului hidraulic al unei staţii de pompare. Majoritatea staţiilor de pompare vehiculează apa în reţele hidraulice, fapt pentru care caracteristicile celor două se corelează între ele. Posibilităţile actuale de reglare a turaţiei prin intermediul unor convertizoare de frecvenţă dă noi perspective exploatării raţionale la randamente maxim posibile de realizat. Aceste aspecte vor fi tratate cu precădere în cadrul cursului.
1.
Curbe
caracteristice energetice şi de cavitaţie ale pompelor şi
instalaţiilor de pompare, puncte de lucru domenii de
exploatare....................................................................................................................................................................4
ore
-
Curbe
caracteristice energetice şi curbe caracteristice de cavitaţie
2.
Montarea
şi exploatarea pompelor; cuplarea în serie şi în
paralel...............................................................................3
ore
3.
Cuplarea
în serie şi cuplarea în
paralel.........................................................................................................................3
ore
4.
Acţionarea
şi reglarea debitului
pompelor....................................................................................................................3
ore
-
Sisteme
de acţionare a pompelor
-
Sisteme
de reglare a debitului pompelor
5.
Structura
şi construcţia staţiilor
de
pompare..............................................................................................................10
ore
-
Clasificarea
staţiilor de pompare
-
SP din
râuri cu priză la mal
-
SP din
canale cu priză la mal
-
SP din
râuri cu priză în albie
-
SP din
canale cu priză în albie
-
SP
plutitoare
6.
Prizele
staţiilor de pompare.........................................................................................................................................4
ore
-
Tipuri
uzuale de prize
-
Sorburi,
construcţie, amplasare
-
Probleme
de curgere în zona prizelor
7.
Conducte
de aducţiune ale staţiilor de pompare..........................................................................................................4
ore
-
Tipuri de
conducte de aducţiune
-
Probleme
de amplasare
8.
Optimizarea
exploatării pompelor din staţiile de pompare prin reglarea
turaţiei........................................................4 ore
-
Principiile
reglării debitului prin turaţie
-
Convertizoare
de frecvenţă
-
Optimizarea
reglării debitului pe o zi sau perioade specifice dintr-un an
V.
SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator)
1. Recapitularea noţiunilor fundamentale, a principiilor de bază ale încercărilor şi ale curbelor caracteristice de laborator parcurse în anul anterior
2. Încercarea a două pompe legate în serie
3. Încercarea a două pompe legate în paralel
4. Simularea în laborator a funcţionării unei staţii de pompare cu turaţie variabilă
5. Simularea în laborator a funcţionării unei staţii de pompare în regim tranzitoriu
6. Urmărirea în situ a funcţionării unei SP la Uzina de apă Nr. 2-4
7. Sinteza activităţii de laborator, verificări, recuperări
W.
SUBIECTELE APLICATIILOR (proiect)
Studiul şi proiectarea unei staţii de pompare optimizată prin reglarea turaţiei pompelor din dotare.
X.
BIBLIOGRAFIE
1. Gyulai Fr.,Pompe, ventilatoare, compresoare;
vol. I şi II, Editura Univ. Politehnica Timişoara, 1988.
2. Burchiu V., Santău I., Alexandrescu O.,
Instalaţii de pompare, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1982.
3. Santău I., Staţii de pompare,
Editura Univ. Politehnica Timişoara,
1979.
4. Santău I., Instalaţii de pompare,
Îndrumător de laborator, Editura Univ. Politehnica Timişoara, 1983.
5. Pfleiderer K., Die Kreiselpumpen für
Flüssigkeiten und Gase, Springer Verlag, Berlin, 1961.
6. Kovats A., Desmur G. Pompes, ventilateurs,
compresseurs centrifuges et axiaux; Editura Dunod, Paris, 1962.
7. Dobândă E., Miloş T.,Pompe,
ventilatoare, compresoare; Îndrumător pentru lucrări de laborator,
Editura Univ. Politehnica Timişoara, 1991.
8.
Y.
PROCEDURA DE EVALUARE
Forma de evaluare este examen scris. Înainte de examen se afişează public lista subiectelor pentru examen. Acestea cuprind întreaga materie predată în cadrul orelor de curs. Grupând în mod judicios subiectele de examen, câte 5...6 vor rezulta variante de bilete, din care în ziua examenului se va extrage aleator un bilet. Pentru nota minimă de promovare este obligatorie tratarea a 2 sau 3 întrebări referitoare la noţiuni fundamentale din cadrul cursului. Nota medie la subiectele de examen are o pondere de 70%, iar activitatea pe parcurs are o pondere de 30% în media finală.
Z.
COMPATIBILITATE INTERNATIONALA
Data: 10.03.2008.
Director / sef departament / catedra TITULARUL DISCIPLINEI
Prof.dr.ing. BORDEAŞU Ilare Conf.dr.ing. MILOŞ Teodor
________________________________________________________________________________________
SYLABUS
pentru
disciplina:
“VANE,
STAVILE, CONDUCTE ŞI ARMĂTURI”
Facultatea de
Mecanică
DOMENIUL
:MAŞINI ŞI SISTEME
HIDROPNEUMATICE
Anul de studii: (4)
Semestrul: (8)
Titularul cursului: Ş.L.
Dr. ing. Cornel velescu
Colaboratori: Ş: L. Dr. ing. Adriana Manea
|
Numar
de ore/saptamana/Verificarea/Credite |
|||||
|
Curs |
Seminar |
Laborator |
Proiect |
Examinare |
Credite |
|
2 |
0 |
0,5 |
0,5 |
E |
4 |
Vanele, stavilele
şi armăturile industriale constituie elementele hidromecanice de
legătură, reglare şi protecţie din structura
amenajărilor hidroenergetice, uzinelor hidroelectrice şi
staţiilor de pompare.
Disciplina îşi propune
să consolideze şi să completeze cunoştinţele tehnice
de specialitate, însuşite de
studenţii secţiei de Maşini
hidrauliceşi sisteme hidropneumatice la disciplinele de Staţii de
pompare şi Centrale hidroelectrice.
Caracteristici constructive şi parametrii
funcţionali: Caracteristici
constructive. Parametri funcţionali; Clasificarea
armăturilor industriale. Tipuri de vane, stavile şi armături
industriale:Criterii constructive. Clasificarea după rolul
funcţional, după domeniul de utilizare; Calculul hidraulic şi mecanic al armăturilor:Calculul
hidraulic al sistemului conductă- armătiră. Curgerea prin
armături industriale. Şocul hidraulic la închiderea sau
deschiderea uhei armături
industriale. Calculul hidraulic al stavilelor; Materiale utilizate în construcţia de armături. Calculul de
rezistenţă al corpurilor de armătur: Stabilirea
ecuaţiilor diferenţiale. Rezolvarea ecuaşiilor
diferenţiale. Calculul eforturilor secţionale şi al tensiunilor;
Încercarea armăturilor industriale,
vanelor şi stavilelor: Încercări
de rezistenţă mecanică, încercări de etanşeitate, de
funcţionare şi încercări speciale;Alegerea armăturilor industriale, a vanelor şi stavilelor:Criterii
de alegere, date primare, etapele de
alegere ;i criterii de fiabilitate.
C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)
Proiect:
Studiul şi proiectarea unui organ de închidere(de tip
vană/stavilă ) destinat echipării traseului hidraulic / instalaţiilor
de baraj dintr-o amenajare hidroenergetică.
Laborator:Încercarea
unei vane plane, încercarea unei stavile plane,şi diferite tipuri de
armături.
D. BIBLIOGRAFIE
1. I. Poşchină, M. Stoica, C. Manea, Armături industriale, Editura
Tehnică, Bucureşti, 1991.
2.
I.
Poşchină, Armături
industriale. Îndreptar de calcul hidraulic şi utiluzare. IUP
Târgovişte, 1975.
3. Fl. Alexandrescu,
Şt. Necula, Conducte şi
armături, Editura Tehnică, Bucureşti, 1983.
4. I. Preda, Centrale hidroelectrice şi staţii
de pompare. Vol. II. Lito IP”TV”Timişoara, 1979.
5.
I. Preda, C. Velescu, I.D. Baciu, Centrale
hidroelectrice şi staţii de pompare. Lucrări de laborator.
Lito UTT Timişoara, 1993.
Data: 08. 04. 2008.
SEF
CATEDRA TITULAR
DE DISCIPLINĂ,
Prof.dr.ing. Ilare Bordeaşu Ş. L.dr.ing. Velescu Cornel
_________________________________________________________________________________________________
Pentru disciplina:
FACULTATEA Mecanică
DOMENIUL/SPECIALIZAREA: INGINERIE MECANICĂ / MASINI SI SITEME HIDRAULICE SI
PNEUMATICE
Anul
de studii : IV
Semestrul
: VII
|
Titularul
cursului: Ş.l.dr.ing. Gabriela
NEGRU-STRĂUŢI |
|||||
|
Colaboratori: As.drd.ing. Florin TÂMPLARU |
|||||
Număr
de ore / săptămână / Verificarea / Credite
|
|||||
Curs
|
Seminar
|
Laborator
|
Proiect
|
Examinare
|
Credite
|
|
1 |
1 |
0 |
0 |
D |
2 |
Competenţe generale urmărite prin studiul acestei discipline sunt:
· Însuşirea etapelor şi procedurilor necesare înfiinţării societăţilor comerciale în România;
· Dobândirea deprinderilor de bază privind managementul întreprinderilor de producţie şi comercializare;
· Înţelegerea modului de organizare şi funcţionare a întreprinderilor de producţie şi comercializare;
· Analiza procesului decizional şi elaborarea unor soluţii de optimizare a deciziilor;
· Însuşirea cunoştinţelor necesare privind luarea unor decizii de organizare şi conducere a resurselor umane dintr-o întreprindere.
Contribuţia procentuală a disciplinei la cultivarea liniilor de competenţă ale domeniului specializării este de 15 %.
Management şi manageri. Evoluţia managementului;
Elemente de teoria firmei. Înfiinţarea societăţilor comerciale în România. Dimensionarea firmelor;
Funcţiile managementului. Funcţia de previziune. Funcţia de organizare. Funcţia de coordonare. Funcţia de antrenare-motivare. Funcţia de control-evaluare;
Procesul decizional în management. Definire şi etape ale procesului decizional. Utilităţile decizionale. Decizii de grup. Decizii în condiţii de risc şi incertitudine. Tehnica arborilor de decizi;
Procesul planificării. Tipuri de planuri. Misiunea, scopul şi obiectivele întreprinderilor de producţie şi comercializare. Analiza mediului extern şi a resurselor necesare. Managementul pe bază de obiective. Analiza SWOT. Tehnici de planificare operaţională.Tehnici de ordonanţare. Grafice Gantt. Metode de planificare în reţea;
Organizarea. Structuri organizatorice. Tipuri de organigrame. Regulamentul de organizare şi funcţionare şi descrierea posturilor;
Conducerea personalului. Procesul conducerii resurselor umane şi calităţile conducătorilor. Planificarea, recrutarea, selectarea şi evaluarea personalului. Motivarea personalului.
Determinarea capacităţii antreprenoriale
Determinarea dimensiunilor critice şi optime ale unei firme
Metoda sortimentului optim şi metoda Electre
Programarea operativă a producţiei. Tehnici de planificare operaţională.
Procesul decizional în management. Construirea modelelor matematice.
Decizii de grup. Tehnica arborilor de decizie.
Planul de afaceri
D. BIBLIOGRAFIE
1 H.Popa, ş.a. – Managementul şi ingineria sistemelor de producţie, Ed. Politehnica, Timişoara, 2001
2 I.Stăncioiu, Gh. Militaru – Management – Elemente fundamentale, Ed. Teora, Bucureşti, 1998
3 G. Negru-Străuţi – Planificarea afacerilor şi înfiinţarea societăţilor comerciale, Ed. Politehnica, Timişoara, 2006
Evaluarea studenţilor se face în scris, durata de examinarea 3 ore;
Studenţii vor trata două subiecte teoretice şi o aplicaţie;
Ponderea examenului este de 2/3, iar ponderea activităţii pe parcurs este de 1/3 în nota finală
Discipline comparabile se studiază în următoarele universităţi de prestigiu:
· Politecnico di Milano
· Universidad Politetecnica de Madrid
· University of Toronto
Data: 14.06.2008
DIRECTOR DEPARTAMENT TITULAR
DE DISCIPLINĂ
Prof.dr.ing.
Anghel TĂROATĂ Ş.l.dr.ing.
Gabriela NEGRU-STRĂUŢI
Pentru disciplina:
Facultatea de Mecanică
DOMENIUL:
Inginerie
Mecanică/Maşini si sisteme hidraulice si pneumatice
Anul
de studii : IV
Semestrul
: VIII
|
Titularul
cursului: Dr. Ing. Florenţiu
Staicu |
|||||
|
Colaboratori:
Ing. Drd. Ana-Andreea Mihărtescu |
|||||
Număr
de ore / săptămână / Verificarea / Credite
|
|||||
Curs
|
Seminar
|
Laborator
|
Proiect
|
Examinare
|
Credite
|
|
1 |
1 |
0 |
0 |
E |
1 |
Contribuţia procentuală a disciplinei la cultivarea liniilor de competenţă ale domeniului specializării este de 15 %.
Cap 1. Noţiuni introductive, 1.1 Conceptul de marketing,1.2Demersuri în marketing, 1.3 Caracteristicile marketingului, 1.4 Noţiuni de bază cu care se operează în marketing ;
Cap 2. Comportamentul cumpărătorului, 2.1Procesul deciziei de
cumpărare, 2.2 Factorii explicativi ai comportamentului
cumpărătorului;
Cap 3. Studiul de piaţă şi sisteme de
informaţii în marketing 3.1 Elaborarea studiului sau a cercetării de
marketing, 3.2 Activitatea preparatorie şi studiul de piaţă, 3.
3Sistem de informaţii în marketing;
Cap 4. Piaţa, 4.1
Noţiuni despre piaţă, 4.2Previziunea de vânzări;
Cap 5. Clientela întreprinderii, 5.1 Piaţa industrială, 5.2 Piaţa de distribuţie;
Cap 6. Produsul, 6.1 Noţiunea de produs, 6.2 Gestiunea produselor individuale, 6.3 Gestiunea gamelor de produse, 6.4 Ciclul de viaţă al produsului şi strategiile de marketing, 6.5 Lansarea de noi produse;
Cap 7. Preţul, 7.1 Obiectivele şi demersul în materie de
preţ, 7.2 Preţuri şi costuri, 7.3 Variaţii de preţ;
Cap 8. Distribuţia, 8.1 Analiza distribuţiei, 8.2 Politica de
distribuţie;
Cap 9. Comunicare, 9.1 Politica de comunicare, 9.2 Publicitatea, 9.3
Promovarea vânzărilor, 9.4 Alte tehnici de comunicare, 9.5 Marketing
direct
SUBIECTELE APLICAŢIILOR (laborator, seminar, proiect)
BIBLIOGRAFIE
1. Monica Izvercianu - Elemente de
marketing, Editura Solness, Timişoara, 2002;
2. Philip Kotler - Principiile
marketingului, Editura Teora, Bucureşti, 2001;
3. Philip Kotler - Managementul
marketingului, Editura Teora, Bucureşti, 1999
Forma
de examinare este scrisă. În nota finală examinarea scrisă pe
parcurs va avea ponderea de 0,6 iar nota pe parcurs pentru activitatea de
seminar de 0,4. Având în vedere că
activitatea este de doar 14 ore de curs , examinarea pe parcurs se poate face o
singură dată sau maxim de două ori. Subiectele vor fi în
număr de două şi vor acoperi fiecare câte o jumătate de
materie. Dacă în activitatea de predare se urmăreşte însuşirea
principalelor concepte teoretice, în partea aplicativă se pune accent pe
însuşirea unor deprinderi practice directe (studii de caz, studii de
piaţă, planuri de afaceri, etc. ).
q Politecnico di Milano;
q Princenton University;
q Universite Paris Sorbonne.
Data: 19.06.2008
DIRECTOR DEPARTAMENT TITULAR
DE DISCIPLINĂ
Prof. Dr. Ing.Anghel Tăroată Dr.
Ing. Florenţiu Staicu
SYLLABUS
pentru disciplina:
Comunicare
DOMENIUL / SPECIALIZAREA : INGINERIE MECANICĂ/MAŞINI ŞI
SISTEME HIDRAULICE ŞI PNEUMATICE
Anul
de studii: IV
Semestrul:
VIII
Titularul
cursului: Cosmin Băiaş
|
Număr de ore/săptămână/Verificarea/Credite |
|||||
|
Curs |
Seminar |
Laborator |
Proiect |
Examinare |
Credite |
|
- |
1 |
- |
- |
Ed |
1 |
B.
SUBIECTELE SEMINARIILOR
5. Scrisoarea de
intenţie/motivaţie: redactare in functie de modele ;
6.
Raportul: taxinomie,
principii si structura de bază. Raportul tehnic ;
7. Exerciţii de comunicare în
echipă.
D. BIBLIOGRAFIE
Evaluare
distributivă: examinare scrisă şi verificare pe parcurs pe baza dosarelor tematice elaborate.
1.
Technical
University of Berlin ;
2.
3.
The
Data: 25.02.2007
DIRECTOR DE DEPARTAMENT TITULAR DE DISCIPLINĂ,
Conf.dr. Rodica SUPERCEANU Cosmin BĂIAŞ